Așadar, după cinci ani de zile, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au decis clasarea dosarului din lipsă de probe.

Reamintim că Ioan Oltean a fost anchetat de către procurorii DNA pentru o presupusă mită de 600.000 pe care  ar fi primit-o în curtea unei biserici din Chitila.

Ioan Oltean a spus totul despre întreaga poveste care i-a schimbat viața reporterului qmagazine.ro, într-un interviu acordat recent.

„A fost un sentiment ciudat, pe care greu îl definesc, pentru că după ce timp de cinci ani porți în spate o povară ca un bolovan, când o dai jos ai senzația că este acolo în continuare.

Atunci când mi s-a pus acest bolovan în spate s-a făcut un tărăboi uriaș. Trei săptămâni am fost obiectul dezbaterilor și al comentariilor pe toate canalele de televiziune. Am fost supus unui linșaj în sensul cel mai exact și concret al cuvântului.

Acum, după cinci ani, când aceiași procurori, aceeași instituție care a cerut arestarea mea, constată că „fapta nu a existat”, s-au scris două-trei rânduri în presă, iar televiziunile au ignorat subiectul. Nimeni nu a mai comentat și nu a mai pus în discuție reabilitarea mea. Am doar sentimentul mulțumirii mele sufletești și al satisfacției celor foarte puțini care au crezut tot timpul că sunt nevinovat.

Am doar bucuria de a-mi privi fiica în ochi. Ea mi-a repetat mereu că nu crede în acuzațiile ce mi se aduc, dar eu am suferit că nu pot să îi confirm printr-o probă materială încrederea în mine. Acum mi-a zis: „Tată, dar eu am crezut tot timpul că ești nevinovat, așa că nu-mi spui o noutate!”

Din punctul de vedere al opiniei publice, am rămas același om „corupt”, același om care „a luat un sac de bani”; pentru că nu am apucat să mă duc la fiecare televiziune în parte să-i spun că sunt nevinovat, să-i prezint Ordonanța de clasare”, a spus Ioan Oltean.

Ioan Oltean povestește cum i s-a înscenat totul, iar dosarul său a fost judecat numai pe baza unui denunț al unui preot arestat.

„Cred că la vremea respectivă a fost o strategie de distrugere a clasei politice românești. Eu nu am fost singurul persecutat politic. Dacă eram singurul, aș fi zis că a fost un incident. Justiția mai poate face erori neintenționate. Anii 2011-2015, chiar și 2016, au fost, însă, anii în care o clasă politică a fost distrusă.

Astăzi nu o să mai vedeți în structura politică românească un om cu pregătire profesională solidă, realizată înainte de 1990. A fost, cu siguranță, o directivă stabilită de cineva anume, ca oamenii politici cu demnitate, capacitate intelectuală și profesională, patrioți și adevărați lideri, să fie distruși. Așa s-a întâmplat și în cazul meu.

Eram unul dintre cei mai vechi parlamentari din România. Aveam 22 de ani în Parlamentul României când s-a cerut arestarea mea. Eram președintele unei organizații județene foarte bune. Nu aveau nicio posibilitate de a mă scoate în afara sferei politice decât construindu-mi un dosar și introducându-mă în categoria „penalilor”. Atunci am fost forțat să mă dau la o parte și să încerc să-mi apăr demnitatea în justiție”, a continuat fostul lider PDL.

Fostul lider PDL, a mai spus că societatea îl privește și acum, chiar dacă este nevinovat ca pe un om corrupt, care , „a furat bani publici”

„Se spune „Nu-i da omului cât poate să ducă!”. Personal, m-am convins de realismul acestei afirmații. A fost un coșmar, știind că toată lumea te-a condamnat deja. Am fost judecat public în temeiul unui denunț al unui preot care, la vremea respectivă, era deținut, în închisoarea de la Găiești. Am fost găsit vinovat înainte de a ajunge în fața unei instanțe și supus oprobriului public înainte de a se fi făcut orice probă împotriva mea.

Societatea m-a condamnat în ziua în care s-a cerut arestarea mea. În ziua aceea oamenii și-au spus: „Acesta este vinovat, este un corupt, un penal, a furat bani publici…”.

Pentru mine, care aveam pretenția că sunt altfel de om și nici pe departe nu mă pot înscrie în categoria corupților, a fost un șoc. Știam că nu am săvârșit fapta respectivă. Nu călcasem niciodată în Chitila.

Or, nu ai cum să capeți un sac de bani în curtea unei biserici din Chitila, fără să fi fost cel puţin o dată în localitatea respectivă. Îmi era rușine să ies pe stradă, chiar dacă știam că sunt nevinovat. Toată lumea mă arăta cu degetul: „L-ai văzut pe Oltean, penalul?”.

Eram odată în aeroport și cineva m-a întrebat: „Cum de nu te-au condamnat, încă ești liber?”. Vă dați seama ce psihic puternic trebuie să ai pentru a rezista și pentru a accepta asemenea reacții ale societății?

S-au făcut afirmații nedrepte la adresa mea cu foarte multă ușurință. Oameni de la care nu mă așteptam m-au condamnat a priori. Despre presă nici nu mai vorbesc. Jurnaliștii au avut un rol extrem de negativ în furnizarea de informații false, incorecte, nu numai în cazul meu, ci și al altora, fără să acorde prezumția de nevinovăție”, a mai afirmat Ioan Ortean, potrivit qmagazine.ro

Citiți intregul interviu pe qmagazine.ro