Sociologul Barbu Mateescu a analizat rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, apreciind că PMP are „cele mai multe opțiuni” și-și va putea susține propriul candidat la prezidențiale.

Sociologul Barbu Mateescu a apreciat că PMP a obținut un rezultat bun, fiind „la început de drum”. El spune însă că forța politică a președintelui Traian Băsescu ar putea fi afectată de scorul PMP. În ceea ce privește candidatura lui Klaus Iohannis la Președinție, Mateescu crede că cel mai important lucru este ca acesta „să nu-și distrugă mitul”.

Evenimentul zilei: Cum pare rezultatul PMP? Barbu Mateescu: Este un electorat interesant, concentrat în urban și mai ales în București. Este un rezultat bun, mai ales că este la început de drum. Din punctul meu de vedere, nu și-a atins potențialul. Mai sunt două lucruri. Participarea PMP în campanie a avut un efect nefericit asupra Președintelui, pentru că asta a creat impresia că scorul PMP este scorul Președintelui. Și asta i-a afectat puțin din forța politică. Iar în discuțiile despre prezidențiale, PMP-ul va trebui să-și croiască propriul drum, PNL și PDL i-au cam marginalizat. Calculul PDL și PNL este următorul: Băsescu, în turul doi, între un candidat al PSD, Ponta, și un candidat altul decât Ponta, al Dreptei, nu are liberul arbitru să decidă. Va trebui să-și încurajeze electoratul acel candidat altul decât Ponta. Din perspectiva PDL, și PNL nu este foarte mare nevoie de Băsescu. PMP-ul are cele mai multe opțiuni. Ruta standard la care ne putem gândi este să promoveze un candidat la prezidențiale, care să obțină în primul tur 8-10 procente. Identitatea candidatului e puțin importantă, important e faptul că menține PMP în conștiința publică. Între turul I și turul II și-ar îndemna alegătorii să voteze cu candidatul PNL-PDL. Eventual poate să atragă câțiva votanți între turul I și II.

Cum se explică faptul că Iohannis și PNL Sibiu au obținut 18% în Sibiu? Sunt mai multe explicații, este un scor într-adevăr surprinzător. Organizația PSD Sibiu nu era una din organizațiile puternice ale PSD, dar ce se întâmplă în ultimii ani e interesant. Se pare că acolo se muncește foarte mult și foarte bine.

PNL a scos 21% în rural și 9% în urban... PNL a mai trecut prin acest tip de distribuție a voturilor consistentă în mediul rural în 2008. Ce se întâmplă e un fenomen mai larg: partidele pe care le identificăm ca fiind de Dreapta din 2004 sau din 2000 încoace au devenit din ce în ce mai puternice și capabile în plan organizațional în rural, în județe care în anii 1990 erau roșii, precum Suceava, Dâmbovița și în momente în care primarii din rural muncesc foarte mult, se mobilizează pentru partid. În urban, există mulți factori care bruiază, gen Diaconu, ruperea USL și există astfel de decalaje.

Ce ar trebui să facă Iohannis pentru a câștiga? Să nu își distrugă mitul. Nu știu cum se va construi campania, care vor fi coordonatele pe care se va lucra pentru a-l defini pe Iohannis, dar aș face asocierea cu Isărescu. Sunt oameni care au o imagine clădită pe câteva aspecte, imagine foarte bună și singurul lucru pe care trebuie să- l facă este să nu își ciobească imaginea.

Este de dorit să fie asociat cu PNL? La prezidențiale vor veni 10 milioane, inclusiv oameni care la europarlamentare au votat independenți sau partide mici. Siglele de partid nu sunt aspectul decisiv în această campanie prezidențială. Sunt oameni care în august nu știu că vor vota, poate nu știu numele partidelor, poate au auzit de candidați, poate nu. Dar o să vină la vot și în turul I, și în turul II.

Care ar fi mitul pe care Iohannis îl poate juca? Etnia e foarte importantă și numele practic. Dar la el este integrată în personalitatea lui. Există un primar la Tecuci care și-a luat un prenume nemțesc și a funcționat, nu știu dacă a fost singurul factor. Iohannis are un profil comunicațional diferit de cel al politicianului standard din România. El comunică extrem de geometric și precis, pe cand politicienii români aruncă poante, glumițe, aluzii obscure, un cuvânt care nu are ce să caute în frază. Iohannis când folosește un cuvânt sau adjectiv, o face pentru că este absolut necesar. Se testează forța acestui mit în Vechiul Regat. Când zic Transilvania, mă refer la sensul larg sociologic, toată regiunea la vest de munți nu a avut niciodată un candidat în turul II. Au fost puțini candidați la prezidențiale din Transilvania și niciodată în turul II, asta poate să creeze o susținere puternică.

„Când spui PSD, se pierd un milion de voturi”

De ce se spune că PSD ratează președinția pentru că n-a luat 40%? Toate sondajele arătau că PSD are peste 37%. Există și un impact psihologic. Nu cred că este chiar corect că acest scor împiedică PSD-ul să obțină victoria la prezidențiale. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat în 2009. Am avut tot așa europarlamentare și prezidențiale, în toamnă. PSD, la fel ca și combinația PDL-Elena Băsescu, au obținut 1,5-1,6 milioane de voturi la europarlamentare. La prezidențiale, în primul tur, Geoană și Băsescu au trecut de trei milioane de voturi. Cu alte cuvinte, mai sunt multe milioane de voturi care se vor distribui între acest moment și la prezidențiale și lupta este deschisă. La europarlamentare, PSD și aliații săi au luat două milioane de voturi. Toate celelalte partide de Dreapta, cumulat, au luat două milioane de voturi. La prezidențiale, în mod sigur vor vota peste opt milioane, nouă, zece...

Ponta are nevoie de voturile PNL... Ca să ajungă președinte, trebuie să-și îmbogățească masiv discursul. Deja am văzut niște mici detalii la europarlamentare. Nu numai acel mesaj „Mândri că suntem români”. În discursul de la anunțarea rezultatelor, Ponta a făcut un tur de revistă, în care a strecurat următoarea informație. A spus, citez din memorie: „Vom continua să vorbim și la toamnă despre valorile fundamentale ale acestui popor – armata, biserica, familia – care ar trebui să fie ale Dreptei, numai că le-a uitat”. Este o frază importantă din strategia de la toamnă.

Baronii ce rol au jucat? Nimeni nu a apăsat pe pedală la maxim. La PSD, în județele fief au folosit cam 60% din potențial. La prezidențiale, mai ales în turul II, scoți milităria din pod.

Tema luptei anti corupție va fi importantă? Oricare candidat poate folosi foarte bine această armă sau se poate tăia. Ponta este apăsat în mod definitoriu de imaginea PSD. Când spui PSD, se pierd un milion de voturi. El trebuie să joace un dans foarte complicat. Poate să spună: lupta justiției nu s-a oprit. În același timp, el trebuie să dea mesaje de susținere pentru oamenii arestați, pentru că așa obține susținerea partidului. În Opoziție, nu cred că există partid care să nu aibă niște figuri care nu sunt în libertate. Tema trebuie folosită cu îndemânare.

Diaconu, simbolul „USL trăiește”

Care este rolul lui Diaconu în rezultatul PSD? Fiecare încearcă să interpreteze votul pentru Diaconu pentru a obține niște beneficii de imagine. Ce s-ar putea interpreta este că foarte puține din voturile pentru Diaconu s-ar putea duce către Dreapta. Poate fi un simbol al faptului că USL trăiește, mult mai evident decât PSD, care avea acest slogan. Poate fi un vot antisistem. Toate au o bucățică de adevăr.

Câte din voturile lui Diaconu au fost aduse de PSD? Cred că singurul indiciu important este ceea ce s-a întâmplat la exit-poll. Toată lumea a greșit. Dar greșeala nu s-a datorat institutelor de sondare, ci oamenilor care au votat Diaconu, au ieșit din secția de votare și au spus că au votat cu PSD.

Diaconu, la președinție? Nu există studii. Cred că acum se comandă. Mă gândeam cum ar fi posterele. Cel mai ușor mesaj ar fi: „Un om obișnuit vine la Cotroceni”. Este în contrapondere cu politicienii, cu sistemul. Este, în altă cheie, faimoasa luptă a lui Băsescu cu mogulii, cu politicienii. Problema este în ce măsură votanții vor să voteze un om obișnuit. Așteptările de la un Președinte includ și acest aspect de leadership, o persoană superioară, care să fie recunoscută de votant drept capabilă să conducă, să indice direcțiile, să ia măsuri. Un om obișnuit nu se potrivește acestui profil. Este un conflict între două valori.