Pe 23 mai, cu exact 50 de ani în urmă, era inaugurat Hotelul Intercontinental din Bucureștui. Era nu numai primul hotel de cinci stele din România, dar și al doilea hotel construit de lanţul hotelier Intercontinental într-o ţară comunistă, după Esplanada din Zagreb.
Impresionanta clădire era, în momentul inaugurării, pe locul al doilea în București ca înălțime a construcției după Casa Scânteii.
Ideea genială a unui american obosit
Povestea intercontinentalului începe cu noaptea grea trăită de un milionar american la București. În anii ’60, magnatul Cyrus Eaton Jr. a făcut o zizită la București însoțit de iubita sa Clara Reece, o româncă din Turnu Severin. Cei doi nu au găsit nicio cameră liberă la Athénée Palace, așa că au fost nevoiți să-și petreacă noaptea în holul hotelului. Nu se știe cât a reușit să doarmă americanul, dar a doua zi de dimineață și-a anunțat hotărârea de a construi un hotel uriaș în centrul Bucureștiului, pentru ca niciun turist să nu mai treacă printr-o astfel de experiență.
O colaborare ...cu cântec
Autoritățile comuniste au primit bine propunerea magnatului. România se străduia, la sfârșitul anilor 60, să-și demonstreze independența față de Uniunea Sovietică și deschiderea față de Occident. Mai multe greutăți a întâmpinat puternica familie de bancheri americano-canadiană din Cleveland. Atât Cyrus Eaton Jr., cât și tatăl său au fost acuzați în presa de peste Ocean că au prietenii strânse cu numeroși lideri comuniști. Bătrânul Eaton, care avea să moară în 1979 la vârsta de 96 de ani, a dat, însă, un răspuns memorabil: să faci bani de pe urma comuniștilor e cel mai înalt act de capitalism posibil.
Construcția a durat doar 3 ani
Hotelul a fost construit după un proiect al arhitecţilor români D. Hariton, Gheorghe Nădrag, I. Moscu şi Romeo Belea. Lucrările au început în 1967, pe un teren viran aflat în apropierea intersecţiei de la Piaţa Universităţii. Au mai fost propuse și alte variante, de pildă Parcul Kiseleff și Piața Unirii, dar până la urmă s-a ales amplasamentul de la Universitate. Arhitecții, constructorii, inginerii şi muncitorii români lucrând cu avizul reprezentanţilor lanţului hotelier american, principalul finanțator al lucrărilor. Clădirea noului hotel făcea parte dintr-un proiect mai amplu, care includea și noul Teatru Național din București. Lucrările s-au încheiat în doar trei ani, un record pentru acele vremuri. Imediat după deschiderea hotelului, la Otopeni a aterizat şi prima cursa PanAm, operatorul aerian american fiind la vremea respectivă deţinătorul mărcii Intercontinental.
Un hotel cum nu mai văzuseră Bucureștii
Construcția a costat, la final, 6 milioane de dolari. Noul hotel avea nu mai puțin de 423 de camere și apartamente, un centru de sănătate la etajul 22 dotat cu piscină, dar și mai multe baruri și restaurante și chiar un cazinou. Din câte se pare, piscina de la etajul 22 a fost gândită pentru a preveni prăbușirea construcției în cazul unui cutremur. O cameră single costa 18 dolari, iar una dublă 23 de dolari.
Un hotel pentru celebrități
Printre oasepeții Hotelului Intercontinental s-au numărat, de-a lungul timpului zeci de vedete, dar și oameni politici sau de afaceri extrem de importanți, precum magnatul Bill Gates, Robert Gates – fost şef al Pentagonului, cântărețul italian Zucchero, Prinţul Hassan al Iordaniei, solistul grec Demis Roussos, tenorul spaniol Jose Carreras, Shimon Peres – fost preşedinte al Israelului, exploratorul Jacques Yves Cousteau, tenorul italian Luciano Pavarotti, cântărețul Boy George, pianistul Richard Claydermann, tenismenii Bjorg Borg și Stan Smith, dar și violonistul american Yehudi Menuhin.
Un record pe care nu și l-a dorit nimeni
Din păcate, celeebritatea acestui hotel în România a avenit cu un preț. în anii de după revoluție, mai multe persoane s-au aruncat de pe Intercontinental. Nu e vorba numai de bucureșteni, ci și de oameni veniți din provincie special pentru a-și une capăt zilelor și chiar de străini.