De astazi si pana joi, 4 ianuarie 2007 (data postei), puteti trimite talonul de participare la concurs pe adresa OP1 CP10, Bucuresti, si participa la tragerea la sorti pentru o discutie fata in fata cu Ilie Nastase. Talonul poate fi gasit in editia de vineri, 28 decembrie, a ghidului TV. 

Ilie Nastase: „Exista viata  dupa tenis”

Intrerupt din cand in cand de goana micutei Alessia dupa catelul Jack, Ilie Nastase ne-a vorbit despre succesele din sport, admiratia pentru Nelson Mandela si viata alaturi de sotia sa, Amalia.

EVZ TV: Aveti suficient timp pentru fiicele dumneavoastra, Ema si Alessia?  Ilie Nastase: Ma mai duc cu ele prin parc, in Herastrau, la roata. Cand am timp. Ma uimeste Alessia ca isi aminteste tot felul de lucruri de cand era foarte mica. Si eu am amintiri de la 3 ani. Incredibil! Parca vad tribuna din lemn de la Progresul, ca atunci erau din lemn, nu din beton. Tin minte cum alergam dezbracat pana la tribuna, era foarte aproape de casa noastra, la 50 de metri. Vedeam toate meciurile, stateam tot timpul in tribuna, pe langa tribuna, ma cautau fratii, surorile pe-acolo.       

Va bucurati de o imagine foarte buna, nu numai in tara, si pareati greu de strunit. Nu erati considerat un pericol de regimul Ceausescu?E adevarat ca nu puteam fi controlat. Planul meu era ca, in cazul in care mi s-ar fi spus vreodata „vezi sa nu faci, zici cutare lucru”, la urmatoarea deplasare sa nu ma mai intorc in Romania.

Va simteati urmarit ?   Ma urmareau cu masinile, ii vedeam, recunosteam, dar nu ma agasau, ma lasau in pace.

Erati liber intr-o tara in care toata lumea se simtea la inchisoare. Circulati liber, castigati foarte bine. Banii  castigati la competitii erau impozitati in Romania? Ne luau doar banii castigati la Cupa Davis. In rest, banii din turnee imi reveneau mie, dupa ce plateam taxele in tarile respective. Banii nu-i faceam in Romania, jucam 11 luni in strainatate si o luna in tara, cand era Cupa Davis. 

Aveti dosar la Securitate, ati avut curiozitatea sa il vedeti? Nu am dosar. Culmea e ca Tiriac a avut, eu nu, si noi eram mai tot timpul impreuna. A incercat sotia mea de trei ori pana acum sa afle ceva despre dosar, dar a primit raspuns ca acesta nu exista. L-or fi pus deoparte undeva, nu stiu. Chiar am fost curios sa aflu. 

Cu familia Ceausescu in ce relatii erati?Foarte bune, in special cu Valentin. Venea de multe ori la tenis, ne vedeam des. Valentin era un baiat foarte liber si deschis pentru perioada aceea, studiase in Anglia, canta la chitara melodii interzise pe atunci. Cu Nicu ma vedeam mai rar, mai jucam o tabla, dar nu pot spune ca eram apropiati. Era diferit, impulsiv, nu dependent de alcool, dar nici mult nu mai avea.

Cum rezistati tentatiilor? Femeilor nu le prea rezistam. In rest, nu mi-a placut nici sa fumez, nici sa beau. Asta m-a si ajutat sa joc tenis pana la o varsta destul de inaintata, 37 de ani.

Va lipsesc competitiile? Mi-au lipsit la inceput, cand m-am retras. Primii doi ani au fost grei. Dar mi-am dat seama ca exista viata dupa tenis si ca trebuie sa ma acomodez, ca e ceva ce se intampla cu toata lumea, nu numai cu mine.

Pe terenul de tenis erati o prezenta inedita, transformati competitia in spectacol.  Era o atitudine „cautata”, cultivata? Eu o faceam pentru mine, asa simteam ca trebuie sa se joace tenisul. Si cred ca mai mult a placut decat a displacut aceasta atitudine. Erau si zile cand nu ma simteam prea bine, cand nu eram eu pe teren, atunci aveam un sentiment de vinovatie fata de public, ca nu ii dadeam ceva cu care il obisnuisem. 

Ce personalitate pe care ati intalnit-o de-a lungul timpului v-a impresionat, influentat foarte mult? Domnul Mandela. Un om foarte simplu. Sloganul lui era „Sportul poate schimba lumea”. A stat la puscarie degeaba atatia ani, dupa ce a iesit de-acolo niciodata nu a criticat pe nimeni. A fost un fel de Mahatma Gandhi, a vrut sa faca dreptate cu blandete, nu cu manie. E un om bun. Acum e foarte bolnav, nu mai recunoaste aproape pe nimeni.    

Ce va place foarte mult la Amalia? Imi place ca are mai multa putere decat un barbat. N-am nicio problema in a recunoaste ca e mai puternica decat mine. Poate sa infrunte pe oricine, nu are complexe. Nimeni nu are curajul sa il contrazica pe Tiriac, ea il contrazice. Cu argumente. Este foarte bine organizata si mi-a organizat sI mie mai bine banii. Ea este de fapt capul familiei.

Aveti vreun regret, ce ati schimba daca v-ar sta in putinta? Regretul meu este ca nu am putut sa reprezint Romania mai devreme, la 20 de ani. As fi vrut sa fi avut performanta mai de tanar, sa nu fi asteptat pana la 26 de ani. Mai regret ca nu am avut timp sa ma ocup de familia mea cum o fac acum.

„La primarie a castigat cel mai mare mincinos”

Vi se pare Bucurestiul un oras european? Nu mi se pare deloc european, mi se pare ca suntem depasiti total de ceea ce se intampla. Nu avem strazi, nu avem nimic. Daca se blocheaza Magheru si Calea Victoriei s-a terminat Bucurestiul.

Si totusi, ati ales sa locuiti aici.Imi place sa locuiesc aici, dar locuiesc si la Paris, cam o luna si jumatate pe an. Imi place sa calatoresc.

Ati fost contracandidatul lui Ciorbea la primaria Capitalei, in ‘96. Ati reintra in cursa politica? Nu, pentru ca in politica trebuie sa faci compromisuri, sa minti. Eu stiu sa castig sau sa pierd, nu sa mint. Mi se spunea atunci ca trebuie sa promit mai mult ca Ciorbea, sa spun ca pot sa fac totul mai bine si mai repede decat el. A castigat cel mai mare mincinos. 

Daca ati fi primar ce masuri ati lua? Eu as face un singur lucru si bun. M-as pune pe o treaba si as duce-o pana la capat. Primarii care au fost si sunt se implica intr-o multime de proiecte si nu duc nimic la bun sfarsit. Nu poti sa le faci pe toate, dar fa un lucru si termina-l.

Vi s-ar reprosa ca ati facut prea putin. Eu as fi multumit ca am facut o treaba foarte bine. Mi se pare mult mai grav sa incerci sa faci totul si sa nu iasa nimic.  

Va considerati un om de afaceri? In Romania, sa vii si sa spui ca ai sute de milioane de euro e jenant. Intr-o tara in care oamenii mor de foame, eu m-as ascunde. Prefer sa nu vorbesc. Nu stiu de ce batalia asta la sfarsitul anului sa fii in primii 300.