Şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, a afirmat, astăzi, la şedinţa de bilanţ a instituţiei pe care o conduce, că s-a remarcat aplicarea unor pedepse mai blânde în cazuri privind fapte de corupţie din domeniul public decât în dosarele vizând fapte similare în sectorul privat.
"Analiza pedepselor definitive aplicate de instanţele de judecată în cursul anului 2007 pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie a evidenţiat o sancţiune mai blândă a corupţiei din mediul public comparativ cu cea din mediul privat", a susţinut Morar.
El a adăugat că analiza realizată de DNA remarcă sancţionarea excesiv de blândă a faptelor de corupţie comise în domenii considerate ca vulnerabile la acest fenomen, precum şi lipsa unor criterii specifice şi unitare aplicabile în activitatea de individualizare a pedepselor.
În plus, în cazul a 90% dintre persoanele cu funcţii de conducere în domeniul public, pedepsele sunt minime şi nu se execută în regim de detenţie.
Cu toate acestea, numarul cauzelor soluţionate de DNA a crescut în ultimul an cu 37%, soluţiile de trimitere în jduecată au crescut cu 31,5%, iar numărul persoanelor cu funcţii publice anchetate a crescut cu 60%.
Anchetele DNA, în cifre
Procurorii DNA au avut de soluţionat în 2007, peste 3.300 de cauze faţă de 2.615 în 2006, fiind cercetate şi trimise în judecată cu 60% mai multe persoane care au ocupat funcţii importante şi demnităţi publice faţă de 2006, se arată în raportul de activitate al DNA pe 2007.
Din acestea au fost soluţionate 2.070, procurorii dând 1.506 de soluţii pe fond şi alte 564 soluţii de conexare ori de declinare a competenţei, se mai arată în acelaşi raport DNA.
Din cele 1.506 cauze soluţionate pe fond în 167 dosare s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, iar în peste 1.300 au fost date soluţii de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale ori de neîncepere a urmăririi.
Prin cele 167 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii au fost trimişi în judecată 415 inculpaţi, din care 32 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea a 958 de infracţiuni.
Potrivit DNA, din cei 415 inculpaţi trimişi în judecată, 238 aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante.
"A crescut semnificativ numărul cauzelor complexe şi al celor în care administrarea probelor cu dificultate, fiind cercetate şi trimise în judecată cu 60% mai multe persoane care au ocupat funcţii importante şi demnităţi publice (de la 149 la 238), iar prejudiciul total reţinut prin rechizitorii a crescut cu 126% (de la 170 milioane lei la 385 milioane lei). Nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată", se arată în raportul de activitate al DNA pe 2007.
Cele mai multe infracţiuni reţinute de procurori au fost cele de corupţie - 213 la număr, 92 asimilate infracţiunilor de corupţie, 180 în legătură directă cu faptele de corupţie.
Din infracţiunile de corupţie cea mai frecvent întâlnită a fost fapta de luare de mită, reţinută de procurori în 125 de dosare, dar şi cea de fals şi uz de fals în 121 de dosare.
Şedinţa s-a desfăşurat în prezenţa procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, dar în lipsa oaspetelui tradiţional din 2005 încoace, adică preşedintele Traian Băsescu.
DNA, ţinta scandalurilor publice
Anul trecut, procurorii DNA au fost ţinta mai multor scandaluri publice. Unul dintre acestea a pornit de la cererea fostului ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu privind revocarea din funcţie a procurorului Doru Ţuluş. Cererea a declanşat un control de fond în cadrul DNA.
Rezultatele controlului au scos la iveală anumite carenţe în activitatea procurorilor, în special la secţia de combatere a faptelor de corupţie condusă de Ţuluş. Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de neregulile identificate la DNA, astfel că, în iunie 2008, activitatea procurorilor anticorupţie va face obiectul unui alt control, pentru a se constata dacă acestea au fost remediate.
(15:00)