ÎCCJ a retrimis Parchetului general dosarul de cercetare deschis pe numele procurorilor DNA Brasov Cornel David Deca și Monica Munteanu. Cei doi sunt cercetați în urma unei plângeri formulate de avocatul Robert Roșu.
Avocatul Robert Roșu a formulat o plângere penală împotriva celor doi procurori, acuzându-i de abuz in serviciu și cercetare abuzivă. El a reclamat felul în care a fost efectuată urmărirea penală în Dosarul Ferma Băneasa.
ÎCCJ cere refacerea anchetei
Robert Rosu susține, în plângerea sa, conform Luju.ro, că în 2018 cei doi procurori ar fi mințit instanța cu privire la colaborarea cu SRI în investigația din dosarul Ferma Băneasa. Cauza a fost soluționată de Parchetul General cu soluție de clasare, apreciind că fapta nu există. Ulterior, în aprilie 2024, dosarul a fost redeschis de ÎCCJ care a dispus completarea urmăririi penale împotriva celor doi procurori DNA.
Procurorii au reluat cercetarea, iar pe 6 august au stabilit că „neexistând în speța de față vreun suspect sau inculpat, este fără dubii că urmărirea penală nu poate fi continuată și se impune clasarea cauzei cu reținerea faptului că a intervenit prescripția răspunderii penale la data de 16.05.2024”. Decizia a fost atacată de avocatul Robert Roșu, la procurorul ierarhic superior, care a dispus, la rândul său, clasarea.
„Examinând plângerea, ordonanța și actele dosarului, apreciez că argumentele aduse de procurorul de caz, în ceea ce privește intervenirea prescripției răspunderii penale, sunt corecte, întrucât, prin raportare la momentul săvârșirii faptelor care au făcut obiectul cauzei, se constată că termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit cel mai târziu în 16.05.2024.
Prin urmare, constatând că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, în prezenta cauză fiind incident cazul prevăzut de art.16 alin.(l) lit. f) din C.proc.pen., iar ordonanță nr. 2653/P/2022 din dată de 06 august 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală este temeinică și legală. Se va dispune respingerea plângerii formulată de petentul Robert Mihăiță Roșu, că nefondată”, a transmis șeful Secției de urmărire penală din cadrul PICCJ, Remus Iulian Popa.
Parchetul General. Sursa foto: Arhiva EVZ
Instanța supremă a solicitat refacerea dosarului
Soluția procurilor a fost atacată din nou, de avocatul Robert Roșu. Iar pe 19 noiembrie 2024, ÎCCJ a dispus ca dosarul să fie completat cu noi investigații.
„Admite plângerea formulată de petentul Roșu Robert Mihăiță împotriva ordonanței de clasare din dată de 06.08.2024, emisă în dosarul nr. 2653/P/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, menținută prin ordonanță nr. 171/ÎI/2/2024 din dată de 13.09.2024 a procurorului șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Desființează soluția de clasare atacată și dispune trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședința camerei de consiliu, astăzi, 19 noiembrie 2024”, se arată în decizia ÎCCJ.
Instanță. Sursa foto: Arhiva EVZ
Robert Roșu eliberat din închisoare prin decizie ÎCCJ
În noiembrie 2021, Înalta Curte a admis recursul în casaţie formulat de avocatul Robert Roșu. ÎCCJ a dispus achitarea avocatului în dosarul Ferma Băneasa, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracţional organizat și de complicitate la abuz în serviciu.
În decembrie 2020, avocatul Robert Roșu a fost condamant la cinci ani de închisoare cu executare în Dosarul „Ferma Băneasa”. La vremea respectivă, condamnarea a stârnit ample proteste în rândul colegilor de breaslă avocatului.
Robert Roșu a fost trimis în judecată de procurorii DNA Brasov Cornel David Deca și Monica Munteanu.
El a fost acuzat că „a întocmit un raport de «due diligence», că a formulat notificări, memorii și că a participat la ședințele consiliului de administrație ale unui institute. De asemenea, a fost acuzat că ar fi influențat opinia unui consilier juridic din cadrul unei instituții care deținea terenurile ce făceau obiectul unei cereri de restituire”.