FENOMEN. Psihiatrii români recunosc că, în ultimele luni, cabinetele lor sunt din ce în ce mai vizitate de oameni cu insomnii şi atacuri de panică

Studiile recente la nivel european relevă că şomerii crizei, emigranţii rămaşi fără locuri de muncă, persoanele cu handicap şi consumatorii de substanţe psihotrope sunt predispuse, într-o măsură mai mare, să fie afectate de probleme de sănătate mintală, în perioada următoare. În țările UE, una din patru persoane este afectată de o formă de tulburare psihică, cel puţin o dată în viaţă.

De asemenea, una din şase femei europene este afectată în momentul de faţă de depresie şi, esti mează specialiştii Parlamentului Euro pean, până în 2020, această tulburare mintală va fi cea mai frecventă în lumea dezvoltată şi a doua cauză de handicap. Totodată, în UE se înregistrează anual circa 59.000 de sinucideri, dintre care 90% cauzate de tulburări mintale.

Număr dublu de consultații la psihiatru

Pe fondul crizei economice, românul suferă, printre altele, de insomnie, unul din semnele instalării tulburărilor anxiodepresive. Majoritatea specialiştilor români în sănătate mintală recunosc că, în lunile decembrie 2008 şi ianuarie 2009, au acordat un număr dublu de consultaţii faţă de aceeaşi perioadă a anilor precedenţi.

În atenţia lor mai sunt şi atacurile de panică (alt precursor al tulburărilor anxiodepresive), precum şi tentativele de sinucidere. Psihiatrii şi psihoterapeuţii sunt de părere că tulburările mintale de care suferă românul au drept cauză, în special, pierderile materiale şi morale. Depresia este o afecţiune care, în ultimii ani, în România, a afectat 10,01% dintre femei şi 3,06% dintre bărbaţi, potrivit studiului reţelei de dispensare-santinelă MEDINET.

Unii se vor inhiba, iar alţii vor fugi de răspunderi

Criza economică panichează pe oricine, chiar şi pe cei mai stabili din punct de vedere psihic. Specialiştii în sănătate mintală spun că, în faţa problemelor majore pe care le vor avea din cauza efectelor crizei, unii oameni se vor inhiba foarte mult şi nu vor putea găsi soluţii de redresare, iar alţii vor fugi de răspunderi.

Doar o mică parte dintre cei afectaţi de criza economică vor încerca să găsească soluţii de contracarare a efectelor nedorite ale recesiunii. „Bazându-mă pe experienţa mea şi pe a multora dintre colegii mei, pot spune că românului îi va fi greu să răzbată prin criza aceasta economică şi cred că numărul celor care vor suferi de pe urma afecţiunilor mintale va fi în creştere”, precizează dr. Ileana Botezat Antonescu, directorul Centrului Național de Sănătate Mintală.

Rușinea de a merge la psihoterapeut

La noi în ţară, cea mai mare parte a persoanelor care suferă din cauza depresiei sau a anxietăţii nu beneficiază de ajutor medical sau psihologic din cauza fricii de a fi etichetaţi drept caractere slabe. De asemenea, sunt diagnosticate adecvat mai puţin de 50% dintre cazurile care ajung în contact cu medicii, din cauză că sistemul de îngrijire (bazat mai ales pe paturi de spital) nu este adecvat acestui tip de tulburări.

„Cred că o parte din creşterea numărului de consultaţii se datorează şi conştientizării mai acute a nevoii de ajutor în condiţiile în care criza pune în evidenţă limitele mitologiei de tip «omul de fier»”, spune și psihiatrul Dan Ghinea.

BILANȚ

Dependenți de bani

• Cu un câştig anual de 330.000 de lire sterline, finanţistul neozeelandez Kirk Stephenson s-a aruncat în faţa unui tren pe 27 septembrie 2008, după ce a efectuat mai multe tran - zacţii nereuşite pe piaţa de capital;
• Cu o avere estimată în 2008 la 9,2 miliarde de euro, pe 5 ianuarie 2009, neamţul Adolf Merckle s-a aruncat în faţa trenului pentru că firma sa de producţie de ciment nu mai putea face plăţile din cauza unui împrumut de achiziţie la Bursă a unui competitor englez;
• Mogulul american în afaceri imobiliare Steven Good s-a împuşcat fără să lase niciun bilet. Acesta a fost găsit mort, pe 5 ianuarie 2009, în maşina sa aflată într-o parcare.

LAŞITATE

Cine cedează

Mugur Ciumăgeanu, specialist al Centrului de reabilitare psihosocială „Trepte”, are experienţă cu managerii care, din cauza crizei, au avut idei nu tocmai ortodoxe. El a reuşit sau încearcă să-i aducă pe linia de plutire pe unii oameni care au învârtit milioane de euro prin mâinile lor. Suicidul sau, mai degrabă, „econocidul” este însă soluţia aleasă de mulţi dintre finanţiştii vest-europeni şi americani.