Un avantaj pare să-l aibă un reputat istoric al religiilor din Germania, Hubert Wolf, care a ajuns la Roma însoţit de 6 asistenţi, ce-l vor ajuta în explorarea documentelor chiar la „secretariatul privat” al răposatului şi controversatului suveran. Wolf este un specialist al relaţiilor dintre Pius al XII-lea şi nazişti, fapt pentru care este foarte nerăbdător să descopere notele celor 70 de ambasadori, „ochii şi urechile suveranului în timpul perioadei în care a condus Biserica Catolică, între 1939 şi până la moartea din 1958”.
„Acolo ar mai trebui să existe, de asemenea, mărturii ale apelurilor disperate de ajutor ale organizaţiilor evreieşti, dar şi comunicările pe care le-a avut cu preşedintele SUA, Franklin D. Roosevelt. Arhivele deschise acoperă o perioadă a celui de-Al Doilea Război Mondial în care anumiţi scriitori erau cenzuraţi, iar anumiţi preoţi erau hărţuiţi fiind suspectaţi de simpatii pentru comunişti”, arată sursa citată.
Vaticanul a publicat elemente esenţiale care acoperă Holocaustul în urmă cu patru decenii, o lucrare compusă de iezuiţi în 11 volume. Totuşi, câteva piese-cheie încă lipsesc, printre care replicile suveranului cu privire la ororile comise de nazişti. Iezuiţii au publicat deja „documentele pe care Papa Pius al XII-lea le-a primit despre lagărele de concentrare, dar niciodată n-am ajuns să vedem răspunsurile sale”. Cuvintele de mai sus îi aparţin lui Wolf, care a mai completat în interviul acordat AFP: „Fie ele nu există, fie sunt la Vatican.”
Istoricii au examinat deja cei 12 ani în care Eugenio Pacelli, numele real pe care viitorul Papă îl folosea când era ambasador al Sfântului Scaun în Germania, între 1917 şi 1929. Arhive din trecut conţin informaţii despre faptul că fusese alertat cu privire la exterminarea evreilor când a devenit Papă. „Nu este niciun dubiu că suveranul nu ştia despre uciderea evreilor. Ceea ce ne interesează pe noi este când a aflat prima oară şi când a crezut această informaţie”, a completat Wolf.
Totuşi, la 24 decembrie 1942, Pius al XII-lea trasnsmitea ceea ce şi azi reprezintă poate cel mai dezbătut mesaj radio din toate timpurile. În textul lung era inserată o referire la „sutele de mii de oameni care, fără nicio vină a lor şi uneori pentru simplul motiv al naţionalităţii sau rasei, au fost condamnaţi la moarte prin exterminare graduală.” A fost mesajul său – livrat în italiană o singură dată şi în care nu s-a menţionat explicit nici despre evrei, nici despre nazişti – auzit şi înţeles de catolicii germani? „Singurii care l-au auzit au fost naziştii”, a spus Wolf, care a completat că undele radio erau bruiate şi că Papa ar fi vorbit în germană dacă voia ca mesajul să ajungă la credincioşi.
După război, un istoric a redat un dialog în care Pius al XII-lea i-ar fi spus unui ambasador britanic: „Am fost foarte clar.” Replica demnitarului: „Nu te-am înţeles.” Cei care sar în apărarea suveranului aduc ca argument faptul că acesta era un fost diplomat antrenat să fie prudent, nerăbdător să rămână neutru în vreme de război şi preocupat să-i protejeze pe catolici de urmările devastatoare. Suporterii săi sunt convinşi că acesta nu putea fi mai explicit.
Istoricii estimează că Biserica Catolică a ascuns în jur de 4.000 evrei în instituţiile sale în Al Doilea Război Mondial. Aproximativ 6 milioane de evrei au murit din cauza Holocaustului.
foto simbol
Recomandările noastre
