Proiectul Netcity, prin care se introduce fibra optică în subteranul Capitalei, trebuia finalizat de cinci ani, însă mai e mult până atunci.

Contractul pentru realizarea reţelei Netcity, adică introducerea cablurilor de telecomunicaţii de pe stâlpi în subteranul Capitalei, a fost semnat în iunie 2008, între Primăria București și UTI Systems, prin firma Netcity Telecom. Realizarea reţelei a fost împărţită în trei etape, cu termen de finalizare în 2012, investiţia estimată iniţial la peste 300 milioane de euro, fiind realizată în întregime de concesionar. Contractul dintre Primăria Generală și Netcity prevede o concesiune pe 49 de ani, prin care municipalitatea pune la dispoziţie spaţiul public și încasează anual o redevență de 12% din veniturile companiei.

Ne-am întors la Studiul de Fezabilitate

Suntem la sfârșitul lui iulie 2017 și, potrivit PMB, au racordate la reţeaua Netcity doar un număr de aproximativ 11.000 clădiri și aproximativ 110.000 locuinţe. Numai 330.000 de locuitori ai municipiului București beneficiază de serviciu de comunicaţii electronice prin intermediul reţelei care trebuia finalizată acum cinci ani. Numărul de kilometri al arterelor pe care s-au dezafectat cablurile de comunicaţii electronice pozate aerian este de aproximativ 414 km, deși primăria ne-a comunicat că s-au finalizat 910 km de canalizaţie aferenţi Etapei Iniţiale și a Etapei I, iar în prezent, proiectul se află în stadiul de elaborare a Studiului de Fezabilitate pentru Etapa a II–a.

Proiectul, etapă cu etapă

În Etapa iniţială lucrările de construcţie ale reţelei Netcity au început cu tronsoanele din zona bulevardului Unirii. Lungimea totală de canalizaţie a fost de 14.672 m, având termen de finalizare sfârșitul lunii noiembrie 2008.

Directorul comercial al Netcity Telecom, Petru Fuiorea, declara, în noiembrie 2009, că reţeaua Netcity este operaţională pe un traseu care însumează 12 kilometri, alţi 100 de kilometri fiind în diferite stadii de realizare. Etapa I a cuprins realizarea reţelei magistrale, a reţelei metropolitane de transmitere de fluxuri informaţionale și Centrul Istoric - zonă în care reţeaua de fibră trebuia dusă până la abonaţi.

Etapa I viza zona delimitată de inelul central al Capitalei. Durata de realizare a fost de 18 luni. Adică trebuia finalizată în mai 2010. Directorul general al Netcity Telecom, Nicolae Ghioca, a spus, pe 4 iunie 2010, că până la sfârșitul lunii respective vor fi daţi în folosinţă alţi 70 de kilometri de canalizaţie subterană, proiectul pentru iunie 2010 - mai 2011 prevăzând 300 de kilometri de reţea pe arterele principale, din centrul Capitalei. Etapa II cuprinde realizarea reţelei de distribuţie și a branșamentelor pe întreg teritoriul municipiului București. Lucrările trebuiau să înceapă după finalizarea lucrărilor etapei I. Durata de realizare estimată era de 18 luni, adicănoiembrie 2011. Este vorba de încă vreo mie de km.

Primele scuze, un alt termen

Într-un comunicat din 28 iulie 2010 al UTI se preciza: „Până la jumătatea anului 2009, cadrul legislativ al proiectului a fost contestat în justiţie, fapt de natură a împiedica atragerea investitorilor. Tot în anul 2009 s-au manifestat și efectele crizei economice, deteriorând și mai mult climatul investiţional. În aceste condiţii, Grupul UTI a susţinut financiar construirea proiectului Netcity. Efectul investiţional se regăsește în cei peste 82 de kilometri finalizaţi, concretizaţi în patru bucle funcţionale, și în cei 4,6 km care urmează a fi incluși în următoarele bucle funcţionale.

Proiectul prevede finalizarea, în prima fază, a 900 km, termenul de dare în folosinţă fiind 31 decembrie 2012. Stadiul actual de desfășurare a lucrărilor asigură premisele necesare pentru respectarea acestui termen”.

UTI a vândut afacerea, reţeaua stagnează

În septembrie 2016, tot printr-un comunicat, UTI anunţă că a vândut pachetul integral de acţiuni al Netcity Telecom către Direct One S.A, companie cu capital integral românesc. „Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro. Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către Municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției”, se mai preciza în același comunicat.

Netcity a curentat și reţeaua de distribuţie a energiei electrice

Din răspunsul pe care l-am primit de la Primăria Generală la întrebările noastre reiese că nici cablurile de curent electric nu ar mai trebui să brăzdeze cerul Capitalei. „În cazul reţelelor de distribuţie a energiei electrice, reţelele electrice aeriene asigură alimentarea cu energie electrică a diverșilor consumatori, ele fiind amplasate anterior adoptării actelor normative care interzic amplasarea aeriană. Pe măsură ce reţeaua se modernizează în baza autorizaţiilor de construire eliberate de E - Distribuţie Muntenia, reţelele de distribuţie a energiei electrice se realizează îngropat, iar cablurile aeriene amplasate pe aceste artere sunt dezafectate de societatea mai sus menţionată.

Dezafectarea cablurilor amplasate aerian pe artere unde nu este realizată canalizaţie Netcity, ar conduce la întreruperea furnizării de servicii de comunicaţii electronice către persoane fizice și juridice, iar în cazul dezafectării cablurilor aeriene de alimentare cu energie electrică, diverșii consumatori ar rămâne nealimentaţi. În prezent, Primăria Municipiului București derulează contractul de concesiune de lucrări publice pentru obiectivul „Reţea metropolitană de fibră optică a municipiului București pentru telecomunicaţii - Netcity”, se arată în răspunsul PMB către Evenimentul zilei.