Ingredientul secret pentru roșii, un element esențial în grădinăritul sănătos, este un produs natural care previne îmbolnăvirea plantelor. Acesta oferă o protecție eficientă împotriva bolilor și a altor agresiuni care pot afecta roșiile. Utilizarea acestui ingredient în mod regulat poate asigura o recoltă bogată și sănătoasă de roșii delicioase. Descoperă cum acest ingredient simplu poate face minuni în grădina ta!
Ingredientul secret pentru roșii. Previne îmbolnăvirea plantelor
Un grădinar pasionat de producerea legumelor bio a împărtășit în mediul online secretul său pentru a crește roșii sănătoase. Asemenea hrănirii unui bebeluș, el hrănește planta de roșii cu „lapte”, iar rezultatele sunt remarcabile. Acest grădinar internaut a observat că laptele poate fi folosit nu doar ca îngrășământ, ci și ca fungicid.
Pentru că hipermarketurile au inundat piața românească cu legume și fructe pline de pesticide sau îngrășăminte chimice, grădinarii acordă o mai mare atenție creșterii acestora. De altfel, tot ce cumpărăm are efecte asurpra sănătății. În România, cazurile de cancer au înregistrat o creștere rapidă.
Grădinarii pasionați de produse bio au căutat noi metode pentru a înlocui substanțele chimice în grădinile lor, într-un mediu în care dăunătorii au devenit tot mai agresivi. Este cunoscut faptul că substanțele chimice au crescut rezistența dăunătorilor, iar dacă nu îți protejezi culturile, riști să nu ai ce să recoltezi sau, mai rău, să obții legume și fructe afectate de putregai.
Un grădinar iscusit a făcut senzație pe rețelele de socializare cu invenția sa: folosirea laptelui ca îngrășământ și fungicid. Și, atenție, nu este nevoie de lapte proaspăt pentru consum, ci de cel uitat în frigider și care s-a acrit. Acest grădinar a descoperit puterea bacteriilor care acidizează laptele și care fac minuni în sol. Este vorba despre bacteriile lactobacillus, care descompun materiile organice din sol. Acest grădinar împărtășește și proporțiile în care trebuie utilizat laptele în aceste rețete miraculoase.
„Am pus lapte la plantele de rosii si am fost uimit de rezultat. Dacã ti-a rãmas lapte în frigider de ceva timp si a început sã miroase a acru, nu-l arunca! Foloseste-l în grãdinã pentru plantele tale. Si eu, când am auzit acum câtiva ani de folosirea laptelui ca îngrãsãmânt am fost sceptic, la fel cum am fost si atunci când am auzit de folosirea acestuia ca fungicid, ca multe alte persoane. Însã sunt studii care aratã eficienta acestuia, atât ca fungicid, dar si ca îngrãsãmânt. Dupã ce laptele fermenteazã, produce acid lactic, datoritã bacteriilor lactobacillus. Acestea ajutã la descompunerea materiei organice din sol, favorizând asimilarea nutrientilor de cãtre plante”, potrivit vremeanoua.ro.
Sursă foto: Unsplash
Cât de des trebuie pus acest ingredient la plantele de roșii
Laptele funcționează și ca fungicid, iar efectele sunt vizibile imediat. Ceea ce este interesant este că acest truc te scutește de substanțele chimice pe care erai nevoit să le folosești pe plante pentru a obține o producție nealterată de putregai, mucegai sau alte boli. Iată ce spune grădinarul online despre acest fungicid natural:
„Am început sã folosesc laptele ca fungicid natural în grãdina mea si am început sã stropesc mai multe plante în grãdinã si am fost socat de rezultatele acestuia. Asa cã, am decis sã-l folosesc si ca îngrãșãmânt si rezultatele nu m-au dezamãgit. Iar plantele mele, pe lângã faptul cã au avut o productie mai mare, nu s-au îmbolnãvit deloc, nici de fãinare, nici de manã, iar plantele de rosii, pentru prima datã, nu au mai suferit de putregaiul apical. Laptele este bogat în mai multe minerale, mai ales calciu, potasiu, fosfor, iod, magneziu, zinc, seleniu si vitamine. Cât lapte trebuie sã folosim însã pentru a creea acest îngrãsãmânt?
La un litru de lapte, adãugãm 9 litri de apã si amestecãm foarte bine pentru a putea uda plantele nostre. Eu folosesc acest îngrãsãmânt o datã la douã sãptãmâni, atât la plantele de rosii, cât si castraveti, dovlecei si pepeni. Ca si fungicid, putem folosi atât lapte crud, cât si lapte pasteurizat. Eu prefer sã folosesc lapte proapspãt, deoarece contine multi nutrienti si enzime care nu s-au pierdut prin pasteurizare sau omogenizare. Atentie, laptele, la fel ca alte fungicide, nu vindecã planta de bolile fungice si te ajutã sã previi si sã mentii planta sãnãtoasã. Proportia folosirii laptelui ca si fungicid este la fel ca si anterior. La un litru de apã adãugãm 9 litri de apã. Amestecãm bine laptele cu apa si punem solutia în pulverizatror si putem trece la stropit. Eu stropesc grãdina o datã la 10-14 zile. În functie si de câte precipitatii sunt, atunci când sunt conditii ideale pentru formarea ciupercilor”.
Un detaliu care nu trebuie omis
Pe lângă soluțiile naturale de stropit, grădinarii trebuie să prevină și bolile precum mucegaiul, făinarea sau putregaiul la roșii. De aceea, este recomandată precauția. O metodă de a preveni îmbolnăvirea plantelor constă în ruperea frunzelor de la plantele de roșii care ating solul, dar și a celor de la nivelurile superioare, de obicei până la ramurile care devin productive.
„Este foarte important sã eliminãm aceste frunze din timp (ne referim la cele de la baza plantei care ating pãmântul), pânã nu este foarte târziu. De ce spun acest lucru? Dacã nu le eliminãm încã de la început, crestem riscul ca plantele sã se îmbolnãveascã de manã sau de alte boli fungice. Trebuie sã eliminãm toate frunzele de la toate etajele inferioare pânã la prima ramurã productivã în general. Atentie! Aceste frunze nu trebuie rupte, dupã ce plantãm rosia.
Trebuie sã asteptãm sã se prindã si sã facã primele flori. Dacã rupem frunzele când rosia este de abia plantatã, încetinim cresterea acesteia. Aceste frunze trebuie eliminate fiindcã au contact cu solul, vor fi mereu ude si murdare, mai ales dupã ce udãm plantele. Frunzele acestea duc la o mai mare probabilitate de îmbolnãvire a plantei. Frunzele care ating pãmântul pot transmite la plantã ciuperci, precum mana si bacterii dãunãtoare plantei. De aceea trebuie mereu înlãturate, ca sã eliminãm acest risc. Frunzele tãiate nu trebuie lãsate pe jos. Se strâng si se aruncã la gunoi, pentru reducerea riscului de îmbolnãvire”, mai spune grãdinarul, conform sursei citate.