Președintele Klaus Iohannis va trebui să își părăsească funcția de conducere în anul 2024, când vor avea loc noi alegeri prezidențiale în România. Vor fi primele curse electorale ce se vor desfășura în același an cu cele locale și parlamentare, după anul 2008, și cu cele europarlamentare, după anul 2014. Despre politicienii care ar putea să ajungă la Palatul Cotroceni după încheierea celui de-al doilea mandat al actualului șef al statului s-au vehiculat multe informații. Un președinte de Consiliu Județean însă, dă vestea zilei.

„Nu exclud”, a fost răspunsul oferit de Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, când a fost întrebat dacă ia în calcul ocuparea unei poziții de premier, șef al PNL sau de candidat la președinția României. Există, însă, un detaliu care îl reține pe liberal în alegerea unei viitoare posibile funcții.

„Când sistemele funcționează, oamenii de decizie nu mai sunt importanți”

Ascensiunea politică a lui Ilie Bolojan a debutat, în materie de poziții publice, în perioada anilor 2005-2007, când a fost prefect de Bihor. La vremea respectivă, liberalul era „un comerciant mic, (care alerga) toată ziua”.

„Făceam Bucureștiul săptămânal, dar nu mi-era rușine. Și aveam o ostilitate foarte puternică față de mediul public. Încă de atunci mi-am dorit ca, dacă intru în sistemul public, la stat, să fiu neimportant”, a declarat președintele Consiliului Județean Bihor într-un interviu oferit Libertatea.

În opinia sa, nu a fost și nu este un lider dur, așa cum îl caracterizează unii. „Exigență, da, bădărănie, nu. (...) Bine, că dacă știau că sunt necontrolabil, nu știu dacă mă mai numeau vreodată prefect”, s-a exprimat liberalul.

„Când sistemele funcționează, oamenii de decizie și cei din sistem nu mai sunt importanți”, a subliniat președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan.

Pentru a interveni masiv în sisteme, ca politician, nu trebuie să ajungi să-l folosești pentru propriile interese, a mai transmis liberalul. Odată cu fructificarea sistemului din acest punct de vedere, autoritatea dispare, iar ei „te au la mână”.

Ilie Bolojan ar putea să candideze pentru scaunul lui Klaus Iohannis

Întrebat care este motivul pentru care s-a creat o imagine generală a refuzului său de a intra în politica națională, Ilie Bolojan a spus că „orice om rațional își face o analiză, o evaluare”.

„Una e să fii primarul unei comune, alta e să fii primarul unui mare municipiu, alta e să fii primarul Bucureștiului sau să fii în Guvern. La vârf, dependențele pe care le ai ca să generezi schimbare sunt mult mai mari. Îți trebuie echipe foarte puternice, mari, îți trebuie stabilitate politică. Și îți trebuie timp”, a explicat președintele Consiliului Județean Bihor.

Pus în fața insistențelor jurnaliștilor sursei citate, Ilie Bolojan a precizat că „n-ar fi normal și nici nu e cazul” să excludă posibilitatea de a fi premier, șef al partidului din care face parte sau candidat la președinția României.

„Nu exclud. Dar nu asta e problema de acum a României”, a spus Ilie Bolojan, adăugând că „ideea asta că dacă vine cineva în politică este un salvator care va rezolva toate problemele este o așteptare care nu va fi niciodată confirmată de realitate”.

„Nu exclud, însă, repet, nu aceasta e problema noastră”

Liberalul a precizat că nu îi este frică de eșec, ci este vorba despre o analiză rațională. „Cred că e răspundere. Să conduci în sistemul public nu e ca și cum ai posta pe Facebook. Postezi și gata. E mai degrabă ca și cum ai fi la volanul unei mașini pe care te-ai angajat să o conduci. Ce faci dacă ai promis că știi să conduci și, când ajungi la volan, nu te descurci? Înțeleg comparația cu liceul, mie însumi mi-a fost greu. (...)

Da, nu exclud. Mă întreabă oamenii: în 2024 ce se va întâmpla. Nu, important e ce se va întâmpla în 2022 și 2023, că sunt ani de bază și să-i tratăm cu atenție. Nu exclud, însă, repet, nu aceasta e problema noastră”, a spus Ilie Bolojan, subliniind că fiecare trebuie să își facă treaba cât mai bine acolo unde se află și să genereze o schimbare în jurul său.

„Dacă nici noua coaliție PNL-PSD-UDMR nu merge, al doilea mandat al președintelui Iohannis nu va fi de succes”

Întrebat dacă președintele Klaus Iohannis a reușit să ia anumite măsuri care să transforme România în mai bine, președintele Consiliului Județean Bihor a răspuns: „Conjunctura în primii ani e clar că nu a fost favorabilă. Există și o problemă în Constituția noastră. Cel mai legitim om politic, președintele, candidează și face campanie și promisiuni. Apoi el constată că a câștigat cu un program de executiv pe care nu are pârghii să îl pună în practică. Și de aia e nevoie de „guvernul lui”, nu ca persoană, ci de guvernul promisiunilor lui.

În primul mandat a fost un guvern de altă coloratură, majorități slabe. Nu putem spune că în primul mandat s-au făcut niște lucruri extraordinare. Asta e realitatea. În al doilea mandat, părea o perspectivă. Nu mai era presiunea alegerilor, ar fi putut să fie o treabă bună. Dar n-a funcționat coaliția.

Dacă nici noua coaliție PNL-PSD-UDMR nu merge, vă dați seama că și al doilea mandat al președintelui Iohannis nu va livra. Nu va fi un mandat de succes, asta e cât se poate de clar.

Avem din nou doi ani fără alegeri. Nu ne oprește nimeni. Putem rezolva o grămadă de probleme, care pot fi rezolvate. Sigur că au apărut evenimente neprevăzute, precum pandemia. Sau creșterea prețurilor la energie, sunt probleme mondiale. Dar, chiar și așa, nu e totuna cum acționează Guvernul. Și dacă Guvernul nu face în 2022 și 2023 și ce trebuie făcut, vor fi niște ani pierduți pentru țara asta. Eu sper să facă. Chiar dacă n-am susținut această coaliție. Pentru că dacă nu fac, se pierd ani, se pierd speranțe, o altă generație va pleca în străinătate”.

Amintim că actualul președinte al Consiliului Județean Bihor a fost, în perioada anilor 2007-2008, secretar general al Guvernului. Printre cele mai semnificative schimbări produse ca urmare a inițiativelor sale se numără: obținerea pașaportului, a certificatelor de cazier judiciar și fiscal sau a celor de înmatriculare auto în doar câteva ore.