Fundația pentru o Societate Deschisă Europa (FSDE) a finanțat, în 2014, mai multe organizații neguvernamentale care aveau ca scop combaterea discursului instigator la ură, încercând, astfel, să influențeze rezultatul alegerilor europarlamentare și prezidențiale din acel an, conform unui think thank american. Organizația finanțată de miliardarul George Soros s-ar fi folosit, în acest sens, și de DNA.

Aceasta este perspectiva expusă de jurnalistul Jacob Grandstaff în articolul său de pe platforma grupării americane „The Capital Research Group”, intitulat „Soros în România: Partea a 9-a”.

Finanțările FSDE au ajuns la aproape 150.000 de dolari, dintre care 91.500 au ajuns, în primă fază, la filiala din România a organizației lui Soros. Pe lângă combaterea discursului instigator la ură, se urmărea mobilizarea diasporei la alegeri.

„(FSDE) a donat 91 500 de dolari în contul Fundației pentru O Societate Deschisă România pentru o campanie împotriva discursului instigator la ură, atât la alegerile europarlamentare cât și pentru alegerile prezidențiale din Noiembrie. Aceeași fundație a mai primit 41 250 de euro pentru a mobiliza românii care trăiesc în străinătate cu scopul de a dilua importanța votului autohtonilor din țările respective”, scrie jurnalistul, conform Activenews.ro.

Campania împotriva acestu tip de discurs în anii 2014-2015 a fost dusă de două organizații principale, Societatea Academică Română, sub conducerea Alinei Mungiu-Pippidi și Activewatch, ONG condus de Mircea Toma.

Grandstaff notează că singurul mod prin care se putea urmări scopul unei societăți deschis era prin Direcția Națională Anticorupție (DNA), pe care FSDE a trata-o ca pe un partid politic propriu, în lipsa unei grupări de tipul M10, a europarlamentarului Monica Macovei.

„Alegerile prezidențiale din România anului 2014 prezentau o imagine destul de sumbră pentru sorosiștii români, așa cum îi numesc detractorii miliardarului. ONG-urile fondate de Soroș au tratat Direcția Națională Anticorupție ca pe propriul partid politic, pentru că lipsea o facțiune clară, cu ideologie pro-societatea deschisă pentru a o susține”, susține jurnalistul, sub titlul de „Alegerile prezidențiale din România, ținute ostatice de un procuror autocrat”.

Pentru jurnalistul american, lupta anticorupție din țara noastră are efecte nefaste, descrise plastic prin următoarea comparație: „Efectele DNA-ului asupra corupției din România sunt similare cu punerea unui furtun pe fața unui copil de cinci ani, a cărui mânecă i-a luat foc. Jetul a stins flăcările, dar a orbit complet copilul în timpul ăsta”.

Candidatura Monicăi Macovei la prezidențiale a fost o gură de aer proaspăt pentru FSDE, conform sursei citate. ONG-ul voia să o susțină pe actuala europarlamentară, dar, pentru că nu putea face acest lucru în mod legal, ar fi direcționat fonduri către atacarea inamicilor politici ai fostei procurorare.

Din tot acest amalgam de crize politice, câștigătorii au fost susținătorii „instituțiilor de forță” și aceste structuri, prin prisma faptului că au obținut girul populației, așa cum argumentează ziaristul american, ilustrativ, printr-un citat din jurnalistul Dan Tăpălagă: „Niciun politician nu va mai avea vreodată curajul să le atingă, după valul de proteste din țară, unde s-a strigat clar și răspicat în favoarea justiției”.