Programele de distribuţie de prezervative şi schimb de seringi printre consumatorii de droguri şi prostituate au rămas fără finanţare.

Acţiunile de schimburi de seringi printre cei care se droghează sau distribuţia de prezervative printre prostituate, care ajutau la ţinerea sub control a unor boli grave precum infecţia cu HIV sau a hepatitelor, riscă să devină istorie. Asta pentru că finanţările internaţionale de la Organizaţia Naţiunilor Unite, Fondul Global pentru Combaterea HIV, Tuborculozei şi Malariei, din care se cumpărau seringile şi prezervativele, au luat sfârşit la jumătatea acestui an.

Conform criteriilor stabilite de Banca Mondială, România nu mai e "o ţară în curs de dezvoltare" aşa că alte fonduri nu vor mai putea fi accesate de la aceste or ga nizaţii. Pentru a preveni răspândirea necontrolată a HIV sau a hepatitelor, programele ar trebui preluate de autorităţi din România.

Ministerul Sănătăţii "analizează situaţia" şi nu are deocamdată un răspuns la această problemă, iar autorităţile locale care au preluat de curând centrele pentru toxicomani spun că nu au cum să ofere bani pentru aceste acţiuni.

Stocuri pe terminate

La unul dintre centrele din Capitală unde se face schimbul de seringi, din incinta Spitalului de Psihiatrie "Alexandru Obregia", stocurile de seringi şi prezervative sunt pe terminate.

"Înainte ne dădeau 500 de seringi, acum mai primim doar 100. Ar fi extrem de grav să rămânem şi fără acestea. Sunt foarte puţine farmacii de unde ne putem cumpăra seringile pentru că farmaciştii consideră că, dacă ne-ar servi, contribuie la creşte rea numărului de persoane care se droghează", îşi spune oful Cristi, unul dintre consumatorii conştienţi de riscul folosirii de seringi în comun.

"Homosexualii, cei care se droghează, prostituatele au un risc enorm să ia HIV"

Programele de schimb de seringi şi distribuţie de prezervative au început în România în 2000. "Femeile care practică sex comercial, homosexualii, consumatorii de dorguri au un risc enorm să ia HIV faţă de restul populaţiei", explică Valentin Simionov, director executiv la Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor.

Pentru toxicomani, programul s-a desfăşurat doar în Capitală, existând două metode pentru a-i ajuta să aibă acces la seringi sterile: fie vin ei în anumite zone clar stabilite şi comunică cu reprezentanţii ONG-urilor prin coduri anonime, fie vin la unul dintre cele două centre de schimburi de seringi din spitalele bucureştene.

"Seringile folosite aduse de consumatori se incinerează în condiţii de siguranţă. Este o metodă de prevenire a răspândirii unor boli, dar şi un pretext să iei contact cu ei şi să îi educi explicându-le consecinţele actelor lor, care îi afectează pe ceilalţi, dar şi să îi îndrumi pentru a solicita tratament de specialitate", adaugă Valentin Simionov. În lipsa programelor de distribuţie, consumatorii vor merge în cel mai fericit caz la farmacii pentru a cumpăra seringi însă studiile arată că doar 18% dintre acestea le vând, pe diferite motive: de ordin etic (farmaciştii nu sunt de acord cu consumul) sau ca să nu "îşi strice firma".

Peste 10.000 de toxicomani şi prostituate, în voia sorţii

Specialiştii spun că riscul major este să asistăm la o explozie a infecţiilor cu HIV pentru că seringile se vor folosi la comun.

"Situaţii similare au apărut şi în alte ţări unde au ajuns la o prelavenţă de 80-90% a HIV printre consumatori. La noi au HIV circa 4% dintre consumatori, iar 80% au deja şi hepatita C", mai spune Simionov.

În 2009 au beneficiat de 1,6 milioane de seringi peste 7.600 de consumatori de droguri injectabile dintr-o populaţie de 17.000 estimată în Capitală, iar de prezervative peste 3.200 de prostituate.

"Ar fi extrem de grav să rămânem fără seringi. Sunt puţine farmacii de unde le putem cumpăra. Farmaciştii cred că dacă vând contribuie la creşterea consumului.“, CRISTI, consumator de droguri

1,6 milioane de seringi de unică folosinţă au fost distribuite anul trecut bucureştenilor dependenţi de droguri prin programe finanţate din fonduri internaţionale

RĂSPUNSUL OFICIALITĂŢILOR

Pasaţi între ministere şi autorităţi locale

"Nu ştiu cum am putea să ne implicam noi în finanţarea cumpărării de seringi şi prezervative. Nu e problemă medicală, e una de profilaxie ce ţine mai degrabă de Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti", vine răspunsul şefului Administraţiei Spitalelor din Bucureşti, Marius Savu, autoritate care a preluat de curând şi centrele pentru toxicomani. "Pe termen scurt, situaţia e delicată", adaugă el.

La Ministerul Sănătăţii problema se analizează încă, iar o finanţare este puţin probabilă în acest an. "Ministerele ne pasează, dar costurile acestei atitudini vor fi imense", ţine să atenţioneze Liana Velica, de la Asociaţia Română Anti-Sida (ARAS).

Ea spune că 12 ONG-uri au elaborat o scrisoare de poziţie pe care au depus-o la auto rităţle locale. "Au fost mai receptivi primarii din trei sectoare ale Capitalei, 1, 3, 5 şi Primăria Municipiului Bucureşti. Toţi ne-au cerut proiecte", adaugă reprezentantul ARAS.

ÎN CRIZĂ. La centrele de distribuţie a seringilor de unică folosinţă stocurile sunt pe terminate Foto: Răzvan Vălcăneanţu