Luni, în Parlamentul României s-a ţinut un moment de reculegere în memoria femeilor care au fost ucise în urma violenţei domestice. Pe cele rămase cu sechele pe viaţă nu le-au mai numărat. Nici pe copiii rămaşi orfani fără nicio vină şi care sunt nevoiţi să-şi înceapă viaţa nu ocrotiţi de mamă, ci sub mila unei rude sau la casa de copii.

Dacă i-ar fi socotit şi pe aceştia, care sunt tot victime ale femicidului, parlamentarii ar fi trebuit să-şi petreacă tot restul timpului în picioare, până la sfârşitul mandatului, tot cu capul plecat, din moment de reculegere în moment de reculegere.