EXCLUSIV. Un nou fenomen ia amploare în țară, chiar sub ochii autorităților, care ridică neputincioase din umeri și aruncă vina de colo-colo. Mai nou, renumita stare „zombie” este declanșată de o otravă care se folosește împotriva rozătoarelor – șoricioiaică. În căutare de senzații tari, tot mai mulți tineri recurg la această metodă, la îndemâna oricui, fiindcă e foarte ieftină. Autoritățile din România nu fac nimic.
Recent, la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Arad, a ajuns un tânăr în vârstă de 20 de ani, care a încercat să-și taie gâtul în urma consumului acestui drog. „Când a ajuns la noi la spital, pacientul nu mai era sub influența drogului. Prezenta o plagă deschisă de 10 cm. Practic, tot gâtul îi era tăiat. După ce i-am cusut plaga, am recomandat internarea acestuia la secția de psihiatrie. Din informațiile pe care ni le-a spus pacientul, consumase ceva șoricioaică”, a declarat pentru EVZ, medicul Sorin Bașchir, șeful Secției ORL din cadrul Spitalului Județean Arad.
Medicul toxicolog Tudor Ciuhodaru (foto) a explicat în exclusivitate pentru EVZ care sunt efectele consumului acestui drog.
„Șoricioaica este utilizată în combinație cu diferite alte tipuri de droguri de sinteză. Se fac niște cocktaill-uri cu potențial letal, atât direct: tulburări cardiace, respiratorii, urmat de colaps, comă și într-un final se ajunge la deces.
Iar în mod indirect apare agresivitatea, care este de două tipuri - cea hetero - când devenim agresivi cu ceilalți și autoagresivitatea - efecte imprevizibile, letale, probleme cardiace, respiratorii, neurologice, în formă severă și mulți pot rămâne cu sechele. Încă o dată se trage un semnal de alarmă. Suntem pe un teren minat. Se pare că încă nu ne-am vindecat de acel boom al etnobotanicelor”, a explicat acesta.
Mărturie cutremurătoare a unui consumator
Robert P. a povestit în exclusivitate pentru EVZ prima lui experiență cu drogurile. Acum, deși este bine, încă mai are momente când își dorește să revină la vechile obiceiuri.
„Știți, am început să fumez etnobotanice. Îmi plăcea foarte mult „ciocolata”. Apoi, am încercat și iarbă (n.r. marijuana). Trăiam niște momente pe care îmi este greu să le descriu în cuvinte. Mă simțeam mai puternic dar, de fapt, eram foarte mic.
Din dorința de adrenalină și pentru a uita de probleme, recurgeam la tot felul de metode. Mi-a fost mai greu când nu mai aveam bani și trebuia să fur din casă. Iar când aceste ierburi nu mai aveau efectul dorit, am recurs la alte droguri. A fost o perioadă neagră pentru mine. Acum sunt bine, dar când simt miros de iarbă pe stradă, mă ia un fior. Parcă îmi e dor de acele momente, deși știu cât de mic m-au făcut să fiu”.
Explicația halucinantă a Angenției Antidrog
În timp ce tinerii mor pe străzi, Agenția Națională Antidrog (ANA) a explicat pentru EVZ că ei nu au ce face dacă nimeni nu sesizează poliția. „Noi nu avem laborator de identificare a drogurilor. Acesta este în responsabilitatea IGPR (n.r. Inspectoratul General al Poliției Române).
Atâta vreme cât nimeni dintre aparținătorii copilului care a ajuns în urgență, nu au dus produsul respectiv pentru identificarea subsanțelor care sunt în componența aceluia, ANA nu poate vorbi despre ceva care are legătură sau nu cu subsanțele psihotrope”, a explicat pentru EVZ, Diana Șerban, psiholog în ANA.
Aceasta mai continuă să explice că Agenția Antidrog într-un astfel de caz nu poate decât să aștepte să își facă treaba, ei neavând nicio vină: „Dacă părinții tânărului de la Arad ar fi dus otrava la poliție, aceștia ar fi trimis-o mai departe la laborator pentru analize. Dacă ar fi o substanță nouă, care să nu fie inclusă fie pe Legea 143 sau pe Legea 339, atunci am completa aceste legi și am notifica Centrul de la Lisabona pentru a se lua în condiderare”.
Până la urmă, la întrebarea ce ar putea face Agenția Națională Antidrog în situați asemănătoare, psihologul Diana Șerban ne răspunde că „ANA poate să consilieze consumatorii dacă ei vin în asistență. Dacă nu, cel mai probabil ei se duc în camerele de urgență. Aici, indicatorul de urgemță medicală este monitorizat în egală măsură de către ANA și pe baza acestuia se dezvoltă design-ul noilor programe de asistență, se fundamentează alte tipuri de programe. Este tot ce poate să facă orice stat, nu numai ANA în calitate de coordonator național al politicilor antidrog”.
Autoritățile din România nu vor soluții
Riscurile la care se supun sunt fabulos de mari. Ei nu realizează că toate acestea pot duce până la deces. Să ne amintim de anul 2010, când autorităție au negat existența etnobotanicelor și a noilor droguri mult timp, până când au început internările și problemele din rândul familiilor. Nu au găsit nici atunci soluția și nu o vor găsi nici acum, pentru că autoritățile din România nu sunt interesate de a găsi soluții. Ele sunt indiferente, nici măcar nu le interesează problematica drogurilor din România.
Deși Ministerul de Interne are 2.6 milioane de euro prin Hotărâre de Guvern pentru Programul de Interes Național, care sunt destinați pentru prevenire și asistență, aceștia nu au fost cheltuiți. Au ajuns o sumă infimă la Agenția Antidrog și atât. Nu există o monitorizare exactă a ce substanțe folosesc tinerii, pentru că pe ei nu-i interesează tinerii. Pe ei îi interesează ca în momentul când apare o problemă în presă să nu se afle foarte multe”, explică pentru EVZ, Gigel Lazăr, (foto) director executiv Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO).
Cea mai mare creștere a consumului de droguri din Europa
Statisticile cu privire la consumul de droguri în România sunt de-a dreptul alarmante. La nivelul populației de 16 ani s-a dublat consumul ocazional de droguri, de la 5 la 10%, iar în rândul studenţilor, consumul a crescut până la 21%, după cum arată datele CIADO.
România se situează într-o zonă neagră mai ales sub aspectul creşterii consumului într-o perioadă foarte scurtă. „Situația din România este foarte gravă. De la 1.4%, am ajuns la o prevalenţă a consumului de droguri, la nivel de populaţie generală, de 7,6 %, şi asta în doar 9 ani. Spre comparaţie, la media de consum de 8.5%, înregistrată la nivelul Uniunii Europene, s-a ajuns într-o perioadă de 60 de ani.
Avem cea mai mare creştere din Europa a consumului de droguri ilicite, pe segmentul 14-64 de ani. Iar faptul că la tineri, într-o perioadă de câţiva ani, consumul s-a dublat – ăsta chiar e un lucru de speriat”, a declarat pentru EVZ, Gigel Lazăr,
Dependența nu o poți rezolva cu poliția
„Orice lucru contribuie la înrăutățirea consumul de droguri. Putem să ne uităm la tot felul de campanii ridicole de prevenire, de la concertele antidrog și până la campanii de desen pe asfalt. Mai mult decât atât, cât timp se vor desfășura campanii de prevenire cu polițiști, jandarmi, atâta timp cât li se va zice că vor muri, că își vor pierde casa, nu vor avea niciun efect asupra tinerilor. Chiar dacă există o parte pozitivă pe care ți-o dau drogurile, apar și multe efecte negative. Ce prevenire să faci la cei care deja consumă droguri? Aceștia vor spune că nu e chiar așa cum spune domnul polițist. Dependența de droguri este o boală cronică. Nu poți să rezolvi o problemă medicală cu poliția”.
Strategia pe care ar trebui să o aplice România
În România nu există alternative la consumul de droguri. „Este mai ieftin să te droghezi în anumite circumstanțe, decât să te îmbeți sau să faci altceva. Există tot felul de tentații. De exemplu, dacă la câteva blocuri ar exista un teren, accesibil pentru sport, dacă am reuși să angrenăm într-un program, astfel încât să fie prezenți acolo.
În Olanda există un institut, care, în mod regulat, nu fac altceva decât să preleveze mostre de droguri din piață, și le analizează, apoi trimit alarme despre drog, sub ce forme se prezintă, ce anume conține și care e recomandarea. Este o iluzie să credem că putem stopa fenomenul consumului de droguri, dar putem reduce riscurile. Iar acest lucru nu se face dintr-un birou.
Agenția Națională Antidrog probabil că nu are nici mecanismele și poate nici personal specializat. România trebuie să aibă o abordare matură și să privească în Europa. În Portugalia, există un model eficient, recunoscut la nivel mondial. Au lăsat abordarea moralizatoare și stigmatizarea și au dezincriminat toate substanțele. După această măsură, consumul a crescut.
Apoi s-a stabilizat și a scăzut. Persoanele care sunt depistate cu droguri sunt îndrumate către instituții medicale. Infracționalitatea a scăzut, numărul de cazuri complicate a scăzut, numărul de infecții cu HIV a scăzut, practic situația s-a schimbat într-un mod pozitiv. Romania ar trebui să adopte un astfel de exemplu și nu să vină diferiți pseudo-specialiști să analizeze. O dezbatere matură, o decizie politică, în ceea ce privește fenomenul consumului de droguri”, a declarat pentru EVZ, Marian Ursan, director executiv al Asociației Carusel.
De unde apare nevoie de consum
Efectele consumului de substanțe interzise sunt resimțite de mulți și totuși mulți își pun întrebarea „De ce se droghează lumea”. „În primul rând este vorba de calitatea vieții, calitatea medicală, părinții sunt tot mai mult preocupați de baza materială a familiei și uită de copii. Societatea discută în termeni ambiguii despre fenomenul consumului de droguri, principala acțiune fiind aceea de descurajare.
Sunt foarte puține mecanisme prin care îi putem opri. Trebuie să gândim strategii prin care riscurile să fie reduse. Daca cineva este setat să consume droguri, sunt puține șanse ca pe acea persoană cineva să o facă să nu mai consume. Oamenii consumă droguri, chit că asta înseamnă să se supună la riscuri masive, fie că fac acest lucru într-un mod controlat, astfel încât dacă situația se alterează știu unde găsesc ajutor”, spune Marian Ursan, pentru EVZ.