Un uriaș experiment economic va demara în 2016 în Elveția și Suedia. Unii au început să-l numească „războiul împotriva banilor-gheață”.

Băncile centrale din Elveția și Suedia impun dobânzi negative băncilor comerciale din țările lor la depozitele în bani. Ideea este să forțeze băncile să nu stocheze banii, ci să-i pompeze în circuitul economic, dând credite cât mai ieftine.

Însă cele două țări au o atitudine foarte diferită față de banii cash. Astfel că dobânzile negative ar putea avea efecte diferite în Suedia, unde oamenilor nu le place să aibă bani gheață asupra lor, și Elveția, unde oamenii iubesc cash-ul, scrie Business Insider.

Banca Centrală a Elveției plănuiește să mențină până în 2017 rata dobânzii negativă, potrivit lui Andreas Mahler, membru în conducerea băncii, ceea ce înseamnă că acest război va dura minimum doi ani. Suedia, pe de altă parte, este una dintre țările cele mai puțin iubitoare de cash din lume. Multe dintre afacerile suedeze nu folosesc banii gheață, așa că ai nevoie de bani pe card pentru a putea cumpăra aproape orice.

În magazinele din Suedia este chemată poliția dacă cineva este văzut cu prea mult cash și este bănuit că ar putea fi terorist sau bandit. Aceasta înseamnă că pentru un suedez va fi foarte greu să-și scoată pur și simplu toți banii din bancă și să-i țină la saltea, așteptând să crească rata dobânzii. Pur și simplu el nu își va putea folosi banii.

Teoreticienii „războiului împotriva banilor gheață” susțin că băncile vor să facă să dispară banii fizici pentru ca individul să nu mai aibă nici un secret și toate tranzacțiile, indiferent cât de mărunte, să treacă prin sistemul bancar.

În Elveția, din 2016, cel puțin o bancă comercială își va pedepsi clienții pentru că își țin depozitele la ea. Alternative Bank Schweiz (ABS) va începe să-și taxeze clienții astfel: conturile curente vor avea o dobândă de -0,125%, iar depozitele de peste 100.000 de franci (92.420 de euro) una de -0,75%.

ABS suține că nu are de ales. Directorul Martin Rohner a declarat pentru AFP:

„Această decizie privind dobânzile negative ne costă mulți bani – aproximativ cât profitul de anul trecut.”

Dacă însă elvețienii își vor păstra banii economisiți sub formă de cash nu vor fi penalizați.

Dar în Suedia, presupunând că dobânzile negative se vor răspândi în sectorul bancar comercial, suedezii vor fi nevoiți să-și cheltuie banii economisiți pe bunuri pentru a le păstra valoarea, alimentând astfel inflația, așa cum și dorește banca centrală. Aceasta poate însă ridica o altă problemă, dat fiind că sectoare întregi din economia Suediei se află într-o bulă a bunurilor, așa cum a fost bula imobiliară care a declanșat criza din 2008.

Și încă ceva: Banca Centrală Europeană, în tentativa sa de a stimula economiile țărilor din sudul Europei, păstreaz dobânzile foarte jos. Deja, ea are pentru bănci dobânzi negative, iar dacă vrea să pompeze și mai mult cash din bănci spre economii, le va împinge și mai jos. Ceea ce va pune o presiune și mai mare pe Banca Elveției.