Interese de grup și neglijența autorităților locale au condus la o creștere criminală a poluării în marile orașe ale României. În București, cel puțin, nu sunt monitorizate de autorități zonele de poluare și nici nu sunt luate măsuri împotriva celor care poluează, susțin oficiali din Ministerul Mediului.
Chestionat în legătură cu situația alarmantă din dimineața zilei de luni, un oficial IGSU a declarat că astfel de situații au mai fost întâlnite, de-a lungul timpului.
„Să mergeți noaptea pe Centura Capitalei și vă convingeți. Ce se întâmplă cu arderile ilegale din curtea unor operatori economici”, a transmis oficialul IGSU, în exclusivitate pentru evz.ro
În privința celor două incendii care au avut loc în noaptea de duminică spre luni, aceeași sursă ne-a precizat că nu a ridicat un grad mare de poluare, în ciuda celor spuse de ministrul mediului, Costel Alexe.
„La Gara de Nord a ars o încăpere iar la Crevedia a ars vegetație pe o suprafață de 5000 de metri pătrați. Dar nu s-a impus, ca în alte cazuri când ieșeau nori de fum, alertarea populației. În cazuri grave, cum au mai fost înregistrate, au fost chemați inspectorii de mediu”, a explicat oficialul IGSU, în exclusivitate pentru evz.ro.
Aceeași sursă a adăugat că, din păcate, astfel de niveluri de poluare, au mai fost înregistrate dar „cauzele sunt altele…”
Pe baza celor spuse de ministrul mediului dar și a altor responsabili am constatat că nivelul alarmant la care a ajuns poluarea în România are la bază o serie de factori care țin atât de administrațiile locale cât și de interese ale unor firme care nu respectă condițiile de mediu. Despre riscurile asupra sănătății populației a atras atenția Organizația Mondială a Sănătății care arată că peste 20.000 de români mor, în fiecare an, din această cauză.
Ministrul Mediului, Costel Alexe a declarat, luni, că poluarea din Capitală a fost generată în principal de un incendiu izbucnit la Crevedia, dar și de incendiul de la Gara de Nord.
Costel Alexe a făcut referire și „la alți factori”.
„Am avut acest episod de poluare, ca urmare a unui cumul de factori, în primul rând arderile necontrolate din București și județul Ilfov. În afară de incendiul semnalat la ora 12.00 noaptea, în jur de 12.00 noaptea, de la Gara de Nord şi a sesizărilor primite cu arderile de vegetație sau cauciucuri sau toate celelalte gunoaie care au fost în cursul serii, am ajuns să avem aceste condiții de calm atmosferic și, evident, cu viteze reduse ale vântului de sub 7 km pe oră, din acest motiv având și aceste valori ridicate”
Un nivel al poluării este realizat prin Reţeaua independentă de măsurare a calităţii aerului. Dar raportările pe care le primesc organismele internaționale vin de la Reţeaua Naţională de Măsurare a Calităţii Aerului. Problema este că această rețea fie nu are numărul de senzori necesari înregistrării valorilor reale de poluare, fie acești senzori sunt „plasați” în funcție de interesele unor agenți economici care vor să evite înregistrarea cu niveluri mari de emisie a gazelor poluante.
„Vă dau un exemplu. Când eram ministrul mediului am descoprit că senzorii pentru măsurarea poluării de lângă un combinat chimic, din Târgu Mureș, erau plasați într-o zonă în care nu puteau detecta emisiile la valoarea reală. Am intervenit și, ulterior, au luat măsuri”, a spus Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, la o dezbatere organizată de Ambasada Sustenabilității în România.
Ministrul mediului a atras atenția, în cadrul aceleiași dezbateri, asupra unui impediment birocratic...
Costel Alexe a spus că de buna funcționare a acestor senzori care trebuie să deservească Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului se ocupă, conform legii, administrațiile locale, adică primăriile, deși informațiile trebuie gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului.
Costel Alexe a atras atenția asupra impactului pe care îl are poluarea asupra sănătății populației:
„Pe mine mă surprinde că în fiecare an mor 23.000 de români din cauza poluării și din cauza calității precare a aerului și nimeni nu consideră că am avea o reală problemă și, din păcate, nu s-a discutat acest fenomen. Nu o spunem noi ca minister, o spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii care are în spate inclusiv date de la Agenţia Europeană de Mediu”.