Incendii, jafuri și confruntări cu poliția. Primăria din Limoges, veche de 143 de ani, grav afectată. Proteste în Franța

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Peste 1.200 de persoane au fost arestate în Franța în urma manifestațiilor de sâmbătă, care au reunit sute de mii de participanți și au fost marcate, în mai multe orașe, de confruntări cu poliția, incendieri și jafuri. Premierul Sébastien Lecornu a anunțat că 150 de polițiști au fost răniți, în timp ce autoritățile au condamnat atacurile asupra clădirilor publice și a magazinelor.

Potrivit publicației The Guardian, manifestațiile au fost organizate pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții, inegalități sociale și degradarea serviciilor publice. La proteste s-au alăturat grupuri care contestă prețurile ridicate și deteriorarea sistemului de protecție socială. Deși în zeci de orașe au avut loc marșuri pașnice, în mai multe zone participanții s-au confruntat cu forțele de ordine, iar unele grupuri au atacat clădiri și spații comerciale.

Primăria din Limoges, grav afectată de un incendiu

În orașul Limoges, un incendiu provocat de manifestanți mascați a distrus o mare parte din clădirea primăriei, potrivit prefectului Maurice Barate, citat de AFP.

Acesta a declarat că acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii vestice, iar aproximativ două treimi din exteriorul clădirii dispăruseră deja. Prefectul a descris pagubele produse imobilului vechi de 143 de ani drept „o catastrofă pentru patrimoniu”.

Greșelile care te fac să iei salariu mai mic decât ai putea

Cum se va schimba amenda pentru parcare, potrivit proiectului MAI

La Marsilia, manifestanții au atacat intrarea în primărie folosind bariere de securitate smulse de pe stradă. Unii au pătruns pentru scurt timp în clădirea municipalității, unde unul dintre protestatari a desenat cu spray simbolul anarhiei pe un perete. Poliția a intervenit și i-a evacuat.

Incendiu monument Franța. Sursă foto: captură video

Ciocniri cu poliția și jafuri în centrul Parisului

În zona Pieței Republicii din Paris, un marș pașnic a degenerat în violențe. Poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva unor manifestanți îmbrăcați în negru și cu fețele acoperite, care au aruncat cu pietre din pavaj și artificii, au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive.

În timpul confruntărilor, au fost incendiate tomberoane, au fost aruncate petarde, iar containerele pentru reciclarea sticlei au fost răsturnate. Unii participanți au luat sticle din acestea și le-au folosit ca proiectile. Un camion a fost incendiat, iar flăcările s-au extins la o clădire din apropiere.

De-a lungul bulevardului Magenta, zeci de magazine au fost sparte și jefuite. Mai multe grupuri au încercat să intre în Galeriile Lafayette, au vandalizat sedii bancare, au devastat un magazin Lacoste și alte buticuri și au jefuit un magazin de telefoane mobile.

Norii de gaze lacrimogene s-au ridicat până la nivelul acoperișurilor, iar locuitorii străzilor din apropiere au fost nevoiți să își închidă ferestrele și ușile.

Macron cere sancționarea celor care au provocat distrugeri

Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele într-un mesaj publicat pe platforma X și a anunțat că persoanele responsabile vor fi urmărite penal.

„Nu există loc pentru violență în Republica noastră”, a transmis Macron, precizând că cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi și magazine sau au jefuit primării vor fi identificați și pedepsiți.

Președintele a afirmat că forțele de ordine garantează dreptul la manifestație și le-a transmis sprijinul său. El a făcut apel la unitate împotriva celor care, în opinia sa, încearcă să provoace haos și să distrugă instituțiile, împiedicând totodată desfășurarea pașnică a protestelor.

Premierul Sébastien Lecornu a anunțat sâmbătă seară bilanțul de peste 1.200 de arestări și 150 de polițiști răniți.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că manifestația oficială a fost deturnată de persoane pe care le-a descris drept „infractori oportuniști” care au profitat de ocazie pentru a fura și a jefui. El a promis măsuri ferme împotriva celor responsabili.

Nuñez a condamnat violențele, dar a precizat că autoritățile nu intenționează să declare starea de urgență.

Protestele din Franța, alimentate de nemulțumirile sociale

Mobilizarea de sâmbătă a urmat unor apeluri lansate pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene (gilets jaunes), apărută în 2018 pe fondul nemulțumirilor sociale.

Protestele actuale au început luna trecută în școli din suburbiile sărace din nordul Parisului. Nemulțumirile privind lipsa profesorilor și starea precară a clădirilor școlare s-au extins, devenind o mișcare națională împotriva inegalităților, a finanțării insuficiente a serviciilor publice și a scăderii standardelor de viață.

Organizatorii au făcut apel la profesori, elevi, muncitori, pensionari și fermieri să participe la manifestații și să extindă mobilizarea. Confederația Generală a Muncii (CGT), unul dintre cele mai mari sindicate din Franța, a susținut protestele și a cerut salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protejarea serviciilor publice.

Un sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane a arătat că aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea costului vieții și de inflație.

Potrivit Ministerului de Interne, la manifestațiile organizate în capitală și în alte orașe au participat aproximativ 550.000 de persoane. CGT a estimat însă participarea la 800.000.