Încălzirea globală este una dintre cele mai mari probleme ale omenirii, iar liderii mondiali caută soluții pentru a o stagna. Summit-ul de la Glasqow a venit cu o serie de propuneri, însă specialiștii susțin că sunt slabe șanse ca ele să fie puse în aplicare în cazul tuturor țărilor. Până la stoparea încălzirii globale, țările au parte de modificări încet, dar sigur.
Climatologii au început să lanseze avertizări cu privire la încălzirea globală și la efectul pe care aceasta îl are asupra țărilor. Conform studiilor realizate de specialiști, o parte dintre statele lumii ar putea dispărea din cauza acestor efecte. Schimbările climatice vor aduce pagube de aproximativ 12 miliarde de euro în agricultura din Italia, plus o pierdere de 15% în materie de turiști. Sudul și centrul acestei țări vor fi afectate de secetă, iar Veneția ar putea dispărea complet de pe hartă, fiind acoperită de apă.
Problema Italiei este doar o mică parte din toate efectele care le poate avea încălzirea globală asupra națiunii. În cadrul summit-ului de la Glasgow, liderii mondiali au decis că trebuie să fie luate măsuri imediate cu privire la reducerea poluării. Specialiștii susțin că sunt slabe șanse ca limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius faţă de nivelurile din perioada preindustrială să fie realizabilă, așa că lansează previziuni sumbre cu privire la ceea ce urmează să se întâmple în cazul în care lucrurile nu sunt remediate.
"Este clar că tratatul de la Paris e un cadru care ajută efortul global, pentru că avem multe de făcut la nivel global pentru reducerea emisiilor şi pentru realizarea unei societăţi globale, care să facă faţă schimbărilor pe care deja le-am provocat.
Pe de altă parte, e nevoie şi de eforturi pornind de la nivelul nostru de persoană, până în comunităţile locale, acolo unde se organizează până la urmă administraţia, în aşa fel încât noi ca persoane să avem alegeri verzi la îndemână, să putem să alegem să ne micşorăm amprenta - transport în comun decent, o folosire eficientă a energiei termice şi a energiei electrice şi evident chiar şi viaţa de zi cu zi, dieta”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog la Administraţia Naţională de Meteorologie, în exclusivitate la Antena 3.
Încălzirea globală produce schimbări și în România
Climatologul ANM susține că respectarea angajamentelor va duce la încetinirea încălzirea globală. Schimbări climatice vor avea loc, însă nu vorbim despre scenariul sumbru în care Veneția ar putea fi înghițită de ape. Schimbări se vor produce și în România, iar specialistul Roxana Bojariu susține că am putea trăi mai bine dacă știm cum să gestionăm agricultura. Modul de trai depinde doar de noi, de felul în care ne gestionăm lucrurile, inclusiv sursele pentru energie electrică și căldură.
„Vom putea şi în România să trăim, chiar să trăim mai bine şi să ne dezvoltăm, dar evident adaptându-ne, modificând felul în care facem agricultură, felul în care obţinem amestectul acesta de surse pentru energia electrică, felul în care ne încălzim.
Se fac lucruri, pentru că suntem stat membru al Uniunii Europene şi clar avem, din perspectiva asta ţinte foarte concrete şi avem strategii. Strategia pentru schimbări climatice se actualizează, este la al treilea ciclu. Practic am avut până acum două strategii actualizabile, pentru că până la urmă acesta este procesul.
Se modifică lucrurile în sistemul climatic, trebuie şi noi să ne modificăm planificările, în aşa fel încât să ajungem la neutralitate climatică la mijlocul secolului, ţintă europeană, dar şi ţintă românească, şi să ajungem să avem capacitatea de a face faţă prin adaptare schimbărillor climatice deja produse”, a mai declarat specialistul ANM.
Se produc schimbări majore pentru a împiedica încălzirea globală
Conform declarațiilor pe care Klaus Iohannis le-a făcut în cadrul summit-ului de la Glasgow, România și-a asumat anumite decizii cu privire la limitarea încălzirii globale. Până în anul 2032, nu vom mai avea centrale pe cărbune ca sursă de energie și căldură. Au început să fie luate deja primele măsuri cu privire la acest lucru, însă trebuie făcut mult mai mult.
„Pe de altă parte, România şi-a asumat ca ţintă de renunţare la cărbune, ca sursă de energie, anul 2032 şi evident că, continuăm decuplarea economiei care a început, de cărbune, de combustibil, de emisii. Cel puţin, în ultimul deceniu a crescut produsul intern brut şi au scăzut emisiile, asta înseamnă deja, începutul decuplării economiei de emisii, adică a decarbonizării economiei româneşti.
Trebuie să facem însă mult mai mult şi vom face pentru noi, nu pentru Europa, nu doar pentru un concept abstract", a mai declarat Roxana Bojariu, climatolog la ANM, în exclusivitate la Antena 3.