Ion Diaconescu crede ca e prea batran sa-si judece colegii din PNTCD. Pe unii ii considera mai degraba abili decat tradatori ai crestin-democratiei.

La 90 de ani, Ion Diaconescu, presedintele de onoare al PNTCD, isi mai gaseste inca timp pentru politica. Citeste ziarele, urmareste talk-show-urile si discuta cu prietenii despre subiectele zilei, chiar daca formatiunea pentru care a facut 17 ani de temnita in perioada comunista nu mai are de mult un cuvant de spus. Ce-si doreste Ion Diaconescu la 90 de ani? „Sa nu lasam partidul sa moara, asa cum a spus Maniu, iar in plan personal, ce sa-mi mai doresc?! Un sfarsit bun.”

EVZ: Cum este, domnule presedinte, la 90 de ani? Va mai intereseaza politica? Ion Diaconescu: Da, pentru ca am fost atasat sufleteste. Ma intereseaza, ma uit pe ziare, ma uit la stiri. Nu am facut politica dintr-un moft, iar daca aveam un interes, poate in anii ‘44-’45, cand multi pactizau cu regimul comunist, as fi facut alta alegere. Eu m-am ghidat dupa principii si, de atunci pana acum, am ramas consecvent. Am satisfactia ca drumul a fost cel corect.

Dupa 17 ani de cand a cazut regimul comunist, PNTCD, cel care promoveaza morala crestina, nu mai este in prim-plan. Nu mai este loc de morala in politica?In momentul ‘89, noi ne gaseam in pozitia cea mai buna si era normal sa fim pe primul loc pe scena politica. Din pacate, Revolutia nu a fost chiar o revolutie. Singurul sacrificat a fost Ceusescu si cativa din jurul lui. Restul a ramas exact la fel.

De multe ori zic, daca printr-un miracol ar reveni regimul comunist, cati dintre cei care vorbesc acum de democratie si morala crestina nu ar reveni la matca? Societatea romaneasca nu este coapta inca pentru o democratie de nivel occidental. Am incercat sa facem ceva in perioada Conventiei Democrate, dar eram intr-o alianta cu 9 partide si 10 asociatii civice, iar ca sa iei o hotarare trebuia sa faci congres.

Unii au ramas la putere, PNL, UDMR, PD... Nu vedeti ce acrobatii se fac?! Observati ca a ramas obiectiv principal sa ramai la putere. Pentru ca lupta care se da astazi nu e ca sa faci reforma, ci cum sa facem sa ramanem sau sa venim la putere.

„In 10 ani, tanara generatie va genera un regim politic adevarat”

Brucan spunea ca avem nevoie de 20 de ani. Au cam trecut. Cat credeti ca mai avem nevoie ca lucrurile sa se aseze? (Rade) Vreti sa ma proiectez in viitor, dar eu, la 90 de ani, numai in viitor nu ma pot proiecta. (Revine) In general, in vreo 10 ani, reprezentantii acestui sistem de dupa Revolutie, care erau tot comunisti, vor face loc tinerei generatii, crescuta in spiritul european, care va genera un regim politic adecvat. Regimurile politice de pretutindeni sunt un produs al nivelului de constiinta civica, de pregatire politica a poporului respectiv.

Mai exista o sansa si pentru PNTCD? Mai sunt sanse. Noi am scris istorie, toata suferinta din puscarie, atatia cati au murit, toate presupun un capital moral care va fi pus in valoare. Cand era in viata, Corneliu Coposu era batjocorit, iar dupa ce a murit nu mai era un adversar politic, din contra, era o lauda sa arati ca si tu ai aderat la principiile lui. Probabil ca, daca PNTCD ar muri definitiv si ar fi sters din istorie, se vor gasi atunci unii care sa-l laude.

In ultima perioada au avut loc schimbari majore la PNTCD, taranistii autentici nu mai sunt in prim-plan, iar partidul este condus acum de niste persoane care au descoperit valorile taraniste destul de tarziu. Cata incredere aveti in actuala conducere, in domnul Milut, in domnul Pavelescu? In forurile interne ale partidului se poate face orice dezbatere si acuza ca nu este buna conducerea si ca ar trebui cautata alta solutie, dar public obligatia tuturor membrilor de partid este sa respecte conducerea daca a fost aleasa statutar si daca respecta principiile de baza ale partidului. In aceasta situatie, imi este foarte greu sa ma duc la partid si sa judec pe cineva. Imi rezerv dreptul ca la urmatorul congres sa ridicam anumite probleme. Aceasta este atitudinea corecta pentru un membru al partidului. Ca sa aiba forta, un partid trebuie neaparat sa aiba unitate.

Va mai cauta colegii de partid? Ma mai cauta, cum sa nu. Ma invita la toate sedintele, dar eu ma duc foarte rar pentru ca nu ma mai tin puterile.

Dar va mai cer parerea? S-au consultat cu dumneavoastra, de exemplu, in cazul referendumului pentru demiterea lui Basescu? Nu trebuie sa mi-o ceara mie personal. Au fost discutii multe in partid. Punctul meu de vedere a fost ca referendumul nu trebuie sa aiba loc si noi nu ar trebui sa participam la referendum. Dar majoritatea din birou a votat sprijinirea referendumului.

„Basescu este un politician dificil”

Ce parere aveti despre Traian Basescu? Fiind adversari politici, nu pot sa il laud. Dar imi amintesc cand eram in guvern, in Conventia Democrata, era un ministru foarte dificil. Crizele din partid si din guvern au fost provocate de el. Debarcarea lui Ciorbea s-a datorat indeosebi lui Traian Basescu. El este, in general, un politician dificil, nu accepta orice situatie si se bate pentru diverse pozitii.

Va reprosati ceva? Ati vrut sa faceti ceva si nu ati reusit in cariera dv. politica? Pe linie politica nu vad. In anii cand eram in puscarie am facut tot felul de scenarii si toate ajungeau intr-un singur punct: ca am aderat la niste principii, ca drumul e bun si ca pe el trebuia mers. Daca ar fi acum sa aleg alt drum, tot pe acesta l-as alege.

Dar colaboratorilor dv. aveti sa le reprosati ceva?Nu, nu am cum sa-i judec dupa atata amar de vreme. In politica de la noi, aceste vanzoleli sunt foarte uzuale si nu mai pare tradare, ci abilitate politica.

Nici macar lui Emil Constantinescu nu aveti sa-i reprosati ceva? I-am reprosat o greseala, ca in momentul cand  a vrut sa renunte la batalie trebuia sa ne avertizeze si pe noi. El era candidatul nostru pentru alegerile din 2000, dar fara sa anunte, vazand ca nu are sanse sa castige, a renuntat. Daca nu o facea, partidul ramanea pe o pozitie buna, conducea opozitia.

Mai corect era sa ramana pe pozitii, constient ca nu va iesi presedinte, dar sustinea toata aceasta armata din spatele lui. Asa, armata asta s-a vazut ca in ajunul bataliei de la Calugareni - Mihai Viteazul a fugit si atunci batalia a fost pierduta din oficiu. Asta i-am reprosat-o si e greu sa recunoasca acum. Insa asta nu ma impiedica sa avem raporturi foarte bune si sa colaboram in continuare.

Va mai intalniti? A venit si la ziua mea cu felicitari. Imi mai da cate un telefon la ocazii.

Va mai cauta si alti politicieni? Mi-au dat telefon de ziua mea Iliescu, Roman, Nastase, Mugur Isarescu, Tariceanu. Multi, asa, ca la 90 de ani. Daca aveam vreo 50-60, nu ma mai cautau.

NEDREPTATI

„Deconspirarea colaboratorilor fostei Securitati trebuie analizata temeinic”

Ce parere aveti despre deconspirarea colaboratorilor fostei Securitati? Sunt oameni la care nu te asteptai, dar care s-a dovedit ca au avut angajamente cu Securitatea. Depinde. Trebuie facuta o analiza temeinica de la caz la caz. Una este cand prin teroare au obtinut o declaratie, si alta e cand, ca sa se puna bine cu conducerea, cineva a inceput sa faca acest lucru. Este o problema complexa si naste atatea nedreptati: sa-i judeci la fel pe unii care au fost victime ale terorii si pe cei care s-au fofilat.

Ati rezistat terorii din temnitele comuniste... Aveam 30 de ani. Cei care au murit in general aveau 50-60 de ani. Generalii, ministrii nu au mai rezistat.

Au incercat dupa sa va propuna sa semnati un angajament cu Securitatea? Sigur ca da. Te lua, te ameninta si, dupa ce te speria, incerca sa te convinga. Am adoptat urmatoarea linie: daca suntem anchetati, spunem ca nu ne mai intereseaza, ca nu mai facem politica. Minti cat poti, aceasta era atitudinea generala la anchete. Nu era unu care sa nu treaca prin puscarie si sa nu fie presat.

Dar credeti ca va fi vreodata, intr-adevar, deconspirata Securitatea ca politie politica? Va fi foarte greu. Unul a fost bun tot timpul si, daca a facut o greseala, intr-o zi trece la categoria celor rai, si invers. Aproape fiecare om reprezinta un caz special. Si ar insemna sa ai un aparat cu care sa masori buna-credinta a oamenilor.

Dar condamnarea comunismului are vreun efect? A venit prea tarziu sau prea devreme? Cred ca e prea tarziu pentru ca lumea deja s-a demobilizat, iar aceasta problema nu mai este de mare actualitate.

UN PRODUS TIPIC LIBERAL

„Tariceanu a reusit acrobatia sa ramana la putere. E un talent si acesta”

Ce parere aveti despre Calin Popescu-Tariceanu, ca veni vorba? Este un produs tipic liberal, in sensul ca, ramanand sprijinit numai de PNL, cu guvernul clar in minoritate, el a reusit totusi, cel putin pana acum, aceasta acrobatie, sa ramana la guvernare. Este un talent si acesta.

Chiar cu riscul de a aduce deservicii de imagine partidului, prin alaturarea de PSD? Imi aduc aminte ca eram in campanie electorala si un interlocutor l-a criticat pe Iliescu, apoi l-a laudat. L-am intrebat: „Domne, cu cine vei vota?”. Si el a raspuns: „Pai, cu cine, cu Iliescu”. „Pai, pana acum l-ai criticat”. „Pai, daca e la putere”. Vezi o constiinta politica neformata cum trebuie, sa fii constient ca de votul tau depinde. Fiecare se orienteaza cu cel care e mai tare.

Credeti ca asa are sanse si Gigi Becali, ca doar creste in sondaje? Are o limita, pentru ca, in opinia mea, este o mare diferenta intre ceea ce poate fi un om politic si un conducator al unei echipe de fotbal. Este o diferenta.

Dar spune ca este crestin-democrat? Pare de multe ori o gluma.

CV

Ion Diaconescu

Nascut: 25 august 1917, Botesti (jud. Arges)

Stare civila: casatorit, fara copii

Studii: Facultatea de Electromecanica, Institutul Politehnic din Bucuresti

Profesie: inginer

Activitate politica:

> 1936 - a intrat in PNT 

> 1944-1947 - a fost membru al Biroului Central al Tineretului PNT

> 1947-1964 - a fost detinut politic timp de 17 ani, trecand prin puscaria Ministerului de Interne, Jilava, Aiud si Ramnicu-Sarat

> in 1989 a devenit prim-vicepresedintele PNTCD

> 1995 - a preluat conducerea PNTCD dupa moartea liderului Corneliu Coposu

> 1990-2000 - deputat PNTCD, devine presedintele Camerei Deputatilor, odata cu preluarea puterii de catre CDR in 1996

> in decembrie 2000, demisioneaza de la conducerea PNTCD dupa esecul electoral al partidului in alegeri

> din 2001 detine functia de presedinte de onoare al PNTCD

Activitate publicistica: si-a publicat memoriile in trei volume: „Temnita”, „Dupa temnita”, „Dupa revolutie”