Cotrobăind prin sertarul cu poze vechi am dat de fotografiile astea făcute în Decembrie 1994, undeva, „underway”, între Gibraltar și Philadelphia
Așa proaste cum sunt, evident supraexpuse – că nu mă pricepeam prea bine și, pe deasupra, erau făcute cu un aparat rusesc vechi, un Zenit E, fabricat în 1980, cu obiectiv Helios, pe filet – sunt, totuși, definitorii pentru cam ce înseamnă un „bulău” în toată regula, iarna, în Atlanticul de Nord. Unde mai pui că aerul era încărcat cu atâtea particule de apă, creând o nebulozitate stranie, de aveai senzația că plouă pe orizontală. Imaginile le-am surprins într-o zi, pe la prânz, din timoneria cargoului de 8.700 TDW Hagieni, cu care plecasem din Constanța, împreună cu colegu’ Paul Apostol, spre America. Ca să se priceapă mai bine, o să spun mai întâi cam care erau caracteristicile navei. Vaporul avea circa 125 de metri lungime, cam 18 lățime – la cuplu-maestru – și un pescaj de opt metri încărcat full. De pe teuga, la prova, distanța până la linia de plutire era cam de 7-8 metri. În prima imagine se vede cum valul e spart de etravă și se prelinge către cranicele de pe covertă. În a doua, monstrul, în toată splendoarea sa nasoală, o luase către castelul cargoului unde, sus, în comandă, era să mă scap în nădragi. Când l-am văzut cum vine spre noi, mai s-o iau la goană. Nu mi-a mai ars să fac și o a treia imagine cu namila care a spălat castelul în doar câteva secunde. În noapte de dinainte cre’ că avusesem fo zece blackout-uri. Adică se oprise motorul și nava nu mai „guverna”. Urgia de afară și zgomotele făcute de torsiunile cocii erau așa de mari că nici nu-ți dădeai seama că „principalul” tocmai lua pauze mici și dese. Numa’ ofițer mecanic să nu fii în astfel de situații. Mă mir că băieții de la mașină n-au albit în noaptea aia. Cât despre mine, aveam o poftă de mâncare ceva de speriat.
Dicționar
Nu m-am putut abține și a folosit în acest „remeber” mai mulți termeni marinărești. Ca să vă trimit la Google sau Dex dau, mai jos explicații la fiecare.
Hula: Valuri neprovocate de vânt, rămășițe ale unei furtuni Cuplu-maestru: Secţiunea transversală verticală care trece prin punctul unde nava are lăţimea maximă Pescaj: Adâncimea de cufundare în apă a unei nave, măsurată până la linia de plutire, care variază în raport cu încărcătura Teuga: Construcție situată deasupra punții superioare la prova unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, mai rar, cabine pentru echipaj Etravă: Element de rezistență care închide corpul unei nave la proră și cu care nava își deschide drumul la înaintarea prin apă Cranice: Macarale amplasate, între magaziile de marfă, pe puntea unei nave. Termen provenit din engleză, crane = macara Covertă: Puntea superioară a unei nave Blackout: Pierderea energiei electrice pe o navă care poate duce la pierderea guvernării acesteia Cocă: Ansamblu format de scheletul unei nave și de învelișul ei exterior
Recomandările noastre
