Născut în 816, în Sicilia, Iosif fuge împreună cu familia sa în Grecia din calea invaziei arabe, tânărul intrând la Mănăstirea Latmos.
Sfântul Grigorie Decapolitul prinde drag de evlavia lui și îl ia cu sine la Constantinopol, în vremea prigonirii icoanelor de către împăratul Leon Armeanul (813-820). Căzut în mâna iconoclaștilor, Iosif stă șase ani în temniță. După ce este eliberat, sfântului i se arată în vis Apostolul Bartolomeu, care îl îndeamnă să scrie cântări bisericești. Primul imn al lui Iosif este dedicat Sfântului Bartolomeu. A compus peste o mie de cântări. Odată cu un nou val iconoclast, Iosif este trimis în exil 11 ani. Revine acasă în timpul împărătesei Teodora, dar este din nou exilat, pentru că îl acuză pe fratele acesteia de desfrâu. Moare în jurul anului 883, lăsând un adevărat tezaur de imnuri.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
