Iliescu a rămas cu acuzaţia de genocid în dosarul mineriadei

ÎNCĂ UN PAS. Fostul preşedinte a fost scos de sub urmărirea penală în dosarul mineriadei din iunie 1990 pentru alte trei acuzaţii privind siguranţa naţională.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost scos, marţi, de sub urmărire penală într-un dosar aflat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în care era acuzat de subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi comunicare de informaţii false în cazul mineriadei din iunie 1990.

Decizia vine în completarea unei hotărâri luate anul trecut, când procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului General anun ţau neînceperea urmăririi penale împotriva lui Iliescu pentru crimele comise de mineri şi de militari în zilele de 13-15 iunie 1990. Potrivit datelor oficiale, „bilanţul” celor trei zile de coşmar se ridică la şase morţi şi 746 de răniţi. Fostul şef al statului nu scapă însă definitiv de dosarul mineriadei. O ultimă parte a cauzei iniţiale, privind patru infracţiuni grave printre care genocid şi tratamente neomenoase - care-i pot aduce detenţia pe viaţă - se află încă la Parchetul General. Miza: subminarea statului

Dosarul în care Ion Iliescu a primit, marţi, soluţia de scoatere de sub urmărirea penală este, în fapt, acea parte a cauzei privind implicarea fostului preşedinte în evenimentele din iunie 1990 care fusese construită pe acuzaţii privind siguranţa statului, printre care subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi comunicarea de informaţii false.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Acestea formau unul dintre punctele forte al dosarului pus la punct, iniţial, de anchetatori, Iliescu riscând, în cazul în care ar fi fost găsit vinovat, o pedeapsă de 15 până la 25 de ani de închisoare, precum şi interzicerea unor drepturi. Alături de Iliescu, alţi 30 de învinuiţi, printre care şi Virgil Măgureanu, fost şef al SRI, cercetaţi pentru infrac ţiuni similare, au fost scoşi de sub ur mărirea penală. Practic, toate persoanele anchetate în acest dosar au primit, prin decizia de marţi, soluţii de încetarea urmăririi penale şi, respectiv, neînceperea urmăririi penale.  ANCHETĂ EŞUATĂ   Presupusele fapte, inexistente sau fără „logică juridică” Argumentaţia procurorilor DIICOT se întemeiază, în măsură aproape egală, pe consideraţii juridice şi politice. Concret, spun anchetatorii, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de subminarea puterii de stat pentru care fostul şef al statului era acuzat. În plus, în rezoluţie se insistă pe faptul că, la ultimele alegeri prezidenţiale de dinaintea venirii minerilor în Capitală, Ion Iliescu obţinuse 85,07% din voturile alegătorilor.

În opinia anchetatorilor, „este lipsit de logică juridică să se aprecieze că exponenţii puterii de stat au acţionat, direct sau indirect, pentru a săvârşi fapte de natură (...) să-şi submineze propria autoritate”. Lucrurile sunt la fel de rapid tranşate şi în cazul celorlalte două acuzaţii. În privinţa actelor de diversiune, procurorii nu găsesc „conţinutul constitutiv al infracţiunii”, iar comunicarea de informaţii false a fost introdusă în Codul Penal abia în 1996, fapta pentru care Iliescu a fost acuzat neexistând astfel din punct de vedere juridic. Învinuitul care ba e, ba nu e Decizia de marţi a survenit, practic, în aceeaşi notă în care a avut loc întreaga anchetă în acest dosar. Ultimul episod: pe 12 februarie Ministerul Public dez min ţea informaţiile apărute în presă potrivit cărora Ion Iliescu ar fi învinuit într-un alt dosar referitor la mineriada din iunie 1990 şi preciza că fostul preşedinte nu este urmărit penal în niciun alt dosar. Între timp însă, într-unul dintre dosare procurorii DIICOT au descoperit, se pare, o rezoluţie referitoare la Ion Iliescu neînregistrată în evidenţa Parchetului instanţei supreme. Acesta este actul de începere a urmăririi penale infirmat prin ordonanţa de marţi. Dan Voinea, pus la zid Motivele care au stat în spatele soluţiei de scoatere de sub urmărire penală dată pentru Iliescu şi ceilalţi 30 de învinuiţi face o nouă trimitere veninoasă către cel ce a instrumentat cauza încă din prima fază, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea. Concret, spun anchetatorii printre altele, ma gistraţii care au instrumentat acest dosar au început cercetările pentru fapte care, la momentul producerii, nu erau prevăzute în Codul Penal.

Concluzia procurorilor se pliază pe observaţiile procurorului general Codruţa Kovesi, cea care enumera, anul trecut, greşelile făcute de Dan Voinea ce au dus, în final, la prima soluţie de neîncepere a urmăririi penale emisă pe numele lui Iliescu. Pe lista de la acel moment erau trecute neaudierea, în 17 ani, a lui Ion Iliescu, începerea ur măririi penale, deşi Curtea Constitu ţională hotărâse că procurorii mi litari nu pot ancheta civili, sau prezentarea de către fostul ge neral- ma gistrat a altor acuzaţii decât cele pentru care fusese înce pută urmărirea penală.