Editura Evenimentul si Capital

Prof. Dr. Ilie Bădescu: „Omului modern i-a dispărut dimensiunea sufletească. Medicina umană a devenit echivalentă cu cea veterinară”

18-05/14-ilie-badescu-465x390
Autor: | | 1 Comentarii | 1818 Vizualizari

Profesorul Ilie Bădescu, fost șef al Catedrei de Sociologie a Universității din București și actualul director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, spune că libertățile sunt uneori false libertăți acoperind de fapt manifestări cu orientare de tip anarhic. El spune că omul modern are o dimensiune sufl etească diminuată fără de care există riscul confuziei dintre medicina umanăși cea veterinară.

Sociologul a vorbit pentru Evenimentul Zilei și despre Referendumul pentru Familie și a explicat că cei care atacă această inițiativă sunt de fapt promotorii unei cunoașteri de tip agresiv de vreme ce văd în popor, ca întreg, locul unei opțiuni greșite.

- Evenimentul zilei: Cum vedeți această promovare a libertății totale?

- Ilie Bădescu: Aș propune să facem întâi o distincție. Există un tip de orientare acoperită de noțiunea respectivă, libertate, dar de fapt ea definește altceva. Este, de fapt, orientarea de tip anarhic. De exemplu, în clipa în care în „libertatea” ta se strecoară o tendință de negare, de limitare a ceva sau a cuiva, nu mai este vorba despre libertate. Acolo este deja sursa unui tip special de nihilism și efectul este unul anarhizant. În mod normal, libertatea este expresia acelui tip de conduită care conduce la performanță, la creativitate, la plenitudine, la unitate. Ori, în momentul în care eu, în libertatea mea, te limitez pe tine, te neg pe tine, aceea nu este libertate pentru că se contrazice pe sine. Este un termen care se contrazice înlăuntrul lui, este o contradicție logică. În epoca modernă, după părerea mea, s-a îngustat enorm câmpul libertăților pentru că s-a creat un câmp lărgit al manifestărilor de tip anarhizant.

- Vreți să spuneți că este o falsă libertate?

- Categoric. Libertatea o putem discuta relațional. Firesc este ca, în relația eu-tu, relația dintre mine și celălalt, cum spune părintele Stăniloaie, să-ți ofer sufletul meu ca pe o casă, ca o pe o locuință sufletească, în așa fel, încât tu să te poți afirma împlinitor, și eu să nu devin pricină de poticnire și, mai grav, de smintire, pentru celălalt. Atunci și acolo, în acea relație, avem semnul libertății. Acea relație este casa libertății.

- Unde găsim acest tip de relație în care să se manifeste tipul de libertate despre care vorbiți?

- Tipul de relație în care acest tip de libertate se manifestă în plenitudinea ei este, mai întâi, relația cu Dumnezeu, ca Dumnezeu al iubirii. Iisus Hristos S-a făcut pe Sine rob și S-a suit pe cruce pentru mântuirea, salvarea, vindecarea omului căzut atins de maladia morții veșnice. Prin urmare îi redă veșnicia vieții chiar dacă pentru aceasta omul va cunoaște moartea ca trecere. Dar aceasta nu va fi moartea eternă, ci moartea relativă, adică trecerea din lumea trecătoare în lumea netrecătoare a luminii divine. Celălalt tip de relație în care te poți afirma sufletește în deplinătatea ființei tale trupești și sufletești este relația de căsătorie, adică familia așa cum a creat-o Dumnezeu. Fiindcă acolo este unire totală în trup și în suflet pe durata călătoriei noastre pe Pământ. Adică unul trăiește în sufletul celuilalt, în trupul celuilalt, în totalitate, nu în parte. Și atunci cei doi realizează ceea ce se numește comuniune. Nicăieri, în niciun alt fel de grup social, tipul acesta de performanță nu se realizează în deplinătatea ei ca în familie.

„Biserica ortodoxă nu-i exclude de la Sfânta Liturghie pe cei cu altă orientare sexuală”

- Despre Referendumul pentru Familie ce părere aveți?

- Îndreptățirea referendumului este un lucru care ține de legitimitate, nu de legalitate. Se tot invocă legea: cine are dreptul să dea ultima decizie în legătură cu referendumul. Problema de fond este: cine are legitimitate să ceară un referendum. Or, legitimitate, așa știm din toate teoriile despre democrație, o au cei mulți, adică poporul, în primul rând. Despre popor se spun multe fiindcă, în raport cu accesul la discursurile publice, el este anonimul de ultimă instanță. Oricum, ideea conform căreia marele număr ar fi mediocru este adevărată doar pentru mulțimile agresive nicidecum pentru popoare. În plus, dacă întâmpinăm marele număr (deci „poporul”) cu etichete negativiste doar pentru că în albia lui (a marelui număr) se gândește altfel despre un lucru decât gândești tu, trebuie să știi că cel agresiv ești tocmai tu. În momentul în care eu spun despre tine că ești prost doar pentru că ești diferit ori gândești diferit, asta înseamnă că în momentul acela eu team desființat pe tine ca alteritate, ca diferență. Adică am devenit, cum s-ar spune, agresor și tautologic. Deci eu în raport cu tine, chiar atunci când tu ești dușmanul meu, trebuie să reacționez după învățătura evanghelică, a Mântuitorului Hristos, care îmi spune foarte clar: dacă celălalt te urăște pe tine, tu iubește-l. În momentul în care ai spus că celălalt e prost doar pentru că gândește altfel decât tine, tu l-ai desființat. I-ai retras calitatea de ființă înzestrată cu inteligență minimală. Nu poți să spui că toți ceilalți nu au acces la funcția înțelegerii, doar pentru că, repet, în albia lor gândește diferit de tine.

- Dar dumneavoastră, ca sociolog, observați o fractură în societate pe această temă?

- Fracturile în societatea modernă și post modernă sunt multiple. Asta e o trăsătură generală, dar oamenii pot greși. Sunt, cum am precizat, și mulțimi care greșesc. Dar acestea sunt mulțimi. Fenomenul de mulțime are o trăsătură prin care poate induce, de exemplu, o mediocrizare a sufletului, dar numai pe durata manifestării ei ca mulțime cu tendință agresoare. În mulțime, individul poate fi atât de puternic dominat de emoționalitatea mulțimii, care, dacă îmbracă forma mâniei, îl împinge la acte violente. Depinde care este tipul de emoționalitate care se instalează în mulțimea respectivă. Și asta dă, dacă vreți, și tipul de inteligență și tocmai tipul de emoționalitate face mulțimile inteligente sau neinteligente, morale sau amorale.

- Pornind de la această teorie, dacă poporul greșește în cazul referendumului?

- Prima chestiune: aici nu mai este vorba despre un fenomen de mulțime. Oamenii aceștia care au răspuns la o întrebare (în cazul acesta e vorba despre o întrebare asupra atitudinii față de o chestiune foarte precisă) nu formează o mulțime decât în sens pur statistic, nu spiritual. Aceștia sunt un grup de indivizi care răspund rațional la o întrebare pe care o înțeleg. Nu putem spune că toți cei care au răspuns la respectiva întrebare au fost, brusc, idiotizați. Ce să-i tâmpească?! Adică cine a săvârșit actul acesta de magie colectivă încât oameni din structuri, din straturi sociale foarte diferite, cu profesiuni foarte diferite, cu niveluri de educație foarte diferite, să fi devenit brusc toți tâmpiți!?

- Biserica Ortodoxă este acuzată că a provocat această „tâmpire în masă”

- Cine spune chestia asta reprezintă o minoritate fără de cea mai elementară instrucție religioasă ori compusă din persoane de rea intenție (adică exponenți ai antiortodoxiei). Se spune că Biserica Ortodoxă poate induce sentimente cu emoționalitatea confuză. Păi iubirea este emoționalitate confuză? Iubirea la care îndrumă Biserica Ortodoxă, iubirea față de dușman, de inamic, de vrăjmaș, este aceasta o emoționalitate confuză, o emoționalitate care ar induce o „tâmpire în masă”, cum susțin acești necăjiți cu mintea? O emoție, precum iubirea, e cea mai înțelegătoare și mai inteligentă emoție din câmpul emoționalității universale. Nu poți să spui că este confuză și că asta crează mase confuze ori ignorante. În al doilea rând, Biserica Ortodoxă, îndrumă spre smerenie, precum spune Iisus Domnul: „Uită-te la tine! Vezi-ți bârna din ochii tăi, nu firul de praf din ochii celuilalt!”. Adică: cercetează-te pe tine și vezi- ți locul pe care îl ai în fața celuilalt și în fața lui Dumnezeu. Dacă tu nu te poți smeri nici nu poți să ai distanța necesară față de tine și de patimile tale, adică nu îl poți primi pe celălalt și ca atare ai pierdut dreptul de a-l critica pe acela, dar ai loc destul să te critici pe tine. Dacă ai trezvia binecuvântată. Să reținem, referendumul nu este o acțiune îndreptată contra persoanelor cu altă orientare sexuală. Nu. Obiectul referendumului este definirea căsătoriei în Constituție, nu acceptarea sau respingerea persoanelor cu altă orientare sexuală. Și, în nici un caz, Biserica Ortodoxă nu-i exclude de la Sfânta Liturghie pe cei cu altă orientare sexuală și nici nu îndrumă spre ura față de ei, ci din contră, spre întâmpinare cu iubirea cea fără de patimi și deci fără de referențial sexual, Doamne ferește! Referendumul, așadar, nu este o acțiune potrivnică vreunei chestiuni, precum orientarea sexuală, ci este doar o acțiune de reasumare a unei definiții asupra unei instituții precum căsătoria. Atât și nimic mai mult.

Pagina 1 din 2
Tag-uri: ilie, badescu



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI