Liderul transnistrean a pierdut alegerile prezidenţiale după ce Rusia s-a implicat deschis pentru a asigura transferul de putere la Tiraspol.
Înfrângerea suferită de Igor Smirnov în primul tur al alegerile prezidenţiale organizate duminică în regiunea separatistă a dat peste cap toate pronosticurile analiştilor care dădeau drept sigură victoria celui supranumit "principalul rus din Transnistria". Smirnov ocupă, potrivit rezultatelor neoficiale citate de presa rusă, doar locul trei, cu 25,5 % din voturi. El a fost devansat de Andrei Şevciuk, fostul şef al Sovietului Suprem, legislativul de la Tiraspol, care a obţinut 39,1% din sufragii, şi de Anatoli Kaminski, succesorul lui Şevciuk la conducerea aşa-zisului parlament şi preferatul Moscovei, susţinut de 27,7 % dintre votanţi. Comisia electorală centrală a anunţat că rezultatele finale vor fi publicate abia mâine. Dacă cifrele vehiculate de presa rusă se confirmă, Igor Smirnov iese definitiv din cursa electorală, ceilalţi doi urmând să se confrunte în turul secund. Actualul lider a cerut însă invalidarea scrutinului. Factorul rusesc, determinant Eşecul lui Smirnov i-a surprins pe analiştii moldoveni, chiar dacă Rusia îşi luase între timp mâna de pe cel care conduce Transnistria din 1991. "Este o surpriză. Victoria lui părea sigură, poate şi din acest motiv Smirnov a îndrăznit să sfideze Rusia", a comentat pentru EVZ analistul politic Vitalie Ciobanu. "Eforturile Moscovei de înlăturare a lui Smirnov au dat însă roade, în condiţiile în care Rusia a mobilizat mijloace uriaşe pentru a se asigura de schimbul de putere la Tiraspol", a subliniat Ciobanu, menţionând dosarele penale deschise fiului şi nurorii lui Igor Smirnov pentru deturnare de fonduri şi campania mediatică împotriva familiei dictatorului transnistrean, derulată de postul public de televiziune rus NTV. Smirnov a sperat până în ultima clipă că îşi va renegocia relaţia cu Rusia pe baza sprijinului popular ce spera să fie reconfirmat la scrutinul de acum două zile. Transnistrenii care l-au votat însă pe dictator au făcut-o din inerţie, ceilalţi simpatizanţi reorientându-se electoral de teamă că vor avea de suferit, în special economic, de pe urma unei eventuale victorii a lui Smirnov, a mai explicat Ciobanu. Rusia avertizase ferm, prin vocea candidatului pe care l-a susţinut, Anatoli Kaminski, că va retrage ajutorul economic oferit separatiştilor din stânga Nistrului, o problemă sensibilă, mai ales, pentru etnicii ruşi din Transnistria. "Smirnov devenise un obstacol în calea noilor planuri geopolitice ale Moscovei legate de regiunea separatistă", a mai amintit analistul moldovean. Cu faţa spre Kremlin Un astfel de plan ar viza reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova, ipoteză ferm respinsă de Smirnov, care a şi avertizat în campania electorală că Tiraspolul nu va ceda presiunilor şi va lupta pentru independenţă deplină. "Întrebarea care se pune acum este care va fi preţul acestui plan?", a continuat Vitalie Ciobanu. "Scenariul de care mă tem cel mai mult este reintegrarea Transnistriei în schimbul reorientării Republicii Moldova către Rusia din punct de vedere geostrategic, cel puţin pe termen scurt. În acest caz, chiar dacă puterea de la Chişinău s-ar opune unei apropieri de Moscova, electoratul transnistrean, alături de cel prorus din Moldova, care reprezintă cam un sfert din alegători, ar înclina serios balanţa la alegeri şi şi-ar putea impune agenda politică", a subliniat analistul. 56,6 la sută a fost rata de participare la vot la alegerile prezidenţiale de duminică din Transnistria FINALĂ Doi proruşi merg în turul doi Atât Evgheni Şevciuk (43 de ani), cât şi Anatoli Kaminski (61 de ani) se pliază pe interesele Moscovei în regiune, deşi Kremlinul a ales să îl susţină deschis pe al cel de-al doilea candidat. Ambii politicieni de origine ucraineană s-au aflat pentru câţiva ani, între 2004 şi 2008, pe o listă a oficialilor transnistreni cărora li s-a interzis accesul în spaţiul UE pe motiv că sunt răspunzători de eşecul identificării unei soluţii politice a conflictului îngheţat din stânga Nistrului. În 2006, Şevciuk se declara convins, într-un interviu pentru Agerpres, că mai devreme sau mai târziu, Republica Moldova se va uni cu România şi din acest motiv Transnistria trebuie să îşi decidă singură soarta. Kaminski a fost numit, în 1990, membru al comisiei de stat pentru problema Transnistriei în guvernul Republicii Moldova. Doi ani mai târziu el participa direct la conflictul armat, în calitate de combatant membru al miliţiilor transnistrene. REACŢII "Înfrângerea lui Smirnov înseamnă că planurile Rusiei s-au schimbat." VITALIE CIOBANU, analist politic "Amânarea anunţării rezultatelor este o acţiune intenţionată." ANATOLI KAMINSKI, candidatul susţinut de Rusia "Liderul actual al Transnistriei a cerut invalidarea alegerilor." VLADIMIR CIUHNENKO, preşedintele Comisiei Electorale Centrale
Recomandările noastre
