Ieftinirea medicamentelor din programele de sănătate poate lăsa bolnavii fără pastile. Producătorii resping măsura şi vin cu alternative: taxă pe profit şi "subţierea" listei de compensate.
Migraţia medicamentelor în străinătate, reîntoarcerea la tratamentul de acum 20 de ani, farmacii falimentare, acestea pot fi efectele deciziei Ministrului Sănătăţii de ieftinire a medicamentelor, atrag atenţia producătorii şi distribuitorii. Aceştia se plâng că ministerul "le-a servit" măsura fără să-i consulte şi propun alternative. Tratament ca acum 20 de ani Proiectul de reducere cu 15% a preţulului medicamentelor din lista C2 se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi urmează să intre în vigoare din 1 august. Dacă va fi pus în practică, sute de mii de bolnavi de cancer, diabet, HIV/SIDA sau TBC riscă să rămână fără medicamente. Preţurile mici ar putea încuraja specula. "Medicamentele devin ţinta re-exportatorilor, tentaţi să le comercializeze către state unde preţurile sunt mai mari (Germania, Danemarca). Vor mai rămâne cele vechi de 20 de ani", atrage atenţia Bogdan Jagodic, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Taxarea producătorilor şi subţierea listei C2 Măsurile propuse de ARPIM includ taxarea producătorilor în funcţie de profit (clawback), returnarea a 10% din sumele pe care le cheltuie statul cu programele de sănătate, reducerea listei de compensate şi respectarea termenelor de plată către farmacii. Sistemul de "clawback progresiv" presupune taxarea producătorilor cu 10-50%, în funcţie de profitul obţinut, iar a doua măsură, de "payback", presupune că producătorii să dea înapoi 10% din sumele pe care le cheltuie statul cu programele naţionale. "De clawback s-a vorbit din 2009 şi nu s-a implementat, pentru că autorităţile n-au ajuns la un numitor comun cu operatorii. Orice sistem care va aduce resurse suplimentare este bine venit. Cât despre payback, programele naţionale nici nu ar trebui finanţate din contribuţiile la asigurările de sănătate, ci din bugetul consolidat. Singura soluţie este privatizarea sistemului public de sănătate", explică Dragoş Dinu, expert farmaceutic. "Medicamentele devin ţinte ale re-exportatorilor, tentaţi să le comercializeze către state cu preţuri mari. Rămân cele vechi, de 20 de ani.“ Bogdan Jagodic, reprezentant ARPIM
DISTRIBUŢIE DIRECTĂ Controlul "destinaţiei" medicamentelor
Dacă proiectul este aprobat, adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor nu vor trece de 20 de lei (faţă de 30 de lei), respectiv 25 de lei (faţă de 35 de lei, în prezent). "Proiectul prevede o reducere cu 50% a adaosurilor. Ministrul nu ne-a întrebat cum suportăm modificările după diminuările adaosurilor în 2009 şi pierderile a 10 milioane de euro prin mutarea injectabilelor către spitale", arată Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor Farmaceutici din România. O soluţie propusă este distribuţia directă, prin care preţurile şi calitatea produselor pot fi controlate mai bine. Modelul a fost implementat cu succes în SUA (80% pondere de piaţă) şi în vestul Europei. "Avantajele sistemului sunt certe: dreptul de proprietate asupra medicamentelor rămâne la producător până ajung la spitale şi farmacii, fiind stopate exporturile paralele. Distribuţia directă este o alternativă la incertitudinea de pe piaţă, iar pentru pacient, siguranţa preţului corect", spune Nicu Muşat, general manger MSL Logistics Services, prima firmă axată pe distribuţia directă de medicamente. CITIȚI ȘI:
- Ieftinirea medicamentelor zdruncină Sănătatea: Pacienţii se vor întoarce la tratamentele de acum 20 de ani
- Fonduri insuficiente: Ministerul Sănătății taxează producătorii de medicamente
- Ministerul Sănătăţii scade masiv prețurile de decontare ale medicamentelor din programele naționale. VEZI cum afectează farmaciile
- De la 1 august, 100.000 de pacienți bolnavi de cancer pot rămâne fără tratament
- Reforma austeră goleşte farmaciile de pastile ieftine
Recomandările noastre
