Autorităţile pregătesc transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE pe deşeuri, ceea ce va revoluţiona piramida gestiunii gunoiului, punând pe primul loc prevenirea apariţiei acestuia.

Luna aceasta, proiectul de iniţiativă legislativă al Ministerului Mediului, prin care va fi transpusă în legislaţia naţională Directivacadru Deşeuri 2008/98/CE privind gestiunea deşeurilor, elaborată de Comisia Europeană se află în dezbatere publică pe site-ul instituţiei.

Potrivit directivei, în următorii doi ani, România trebuie să pună la punct un Plan Naţional pentru Prevenire, în spiritul noii legislaţii care modifică substanţial piramida gestiunii deşeurilor, după cum a explicat directorul Direcţiei de Gestiune Deşeuri şi Substanţe Periculoase din minister, Ionuţ Georgescu.

Prevenire înseamnă reducere

Astfel, noile norme din managementul deşeurilor pun pe primul loc prevenirea apariţiei acestora, apoi pregătirea pentru reutilizare. Acestea sunt urmate de reciclare, de alte opţiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică, şi abia pe ultimul loc se regăseşte eliminarea. Prevenirea presupune atât reducerea consumului de resurse, cât şi reducerea cantităţii de ambalaje per produs, a cantităţii de deşeuri şi nu în ultimul rând a conţinutului de substanţe nocive al materialelor folosite în producerea ambalajelor.

În spiritul acestor prevederi, autorităţile pregătesc implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor, a cărui adoptare totală ar putea dura maximum cinci ani, după cum pronostica ministrul Laszlo Borbely într-un interviu acordat EVZ anul trecut.

"De-abia acum se implementează aceste sisteme", a subliniat, ieri, Marian Proorocu, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în cadrul unui seminar internaţional despre prevenirea deşeurilor, organizat de Eco-Rom Ambalaje, care preia de la companiile producătoare de ambalaje responsabilitatea reciclării şi a valorificării acestora. Iar paşi în implementarea acestui sistem s-au făcut în cel puţin jumătate dintre judeţe, potrivit lui Proorocu.

Mai mult, în cel puţin cinci judeţe, operatorii de salubritate au anunţat deja preţuri diferenţiate pentru ridicarea deşeurilor colectate selectiv şi pentru cele luate la grămadă. Principiul care va guverna diferenţierea de preţ, ca şi amenzile pe care le prevede noua lege este "poluatorul plăteşte". Asta înseamnă că orice cost al "gestionării deşeurilor urmează să fie suportat de producătorul iniţial de deşeuri, sau de deţinătorii actuali ori deţinătorii anteriori ai deşeurilor", potrivit Directivei-cadru.

"Trebuie să avem măsuri concrete şi cuantificabile", arată Ionuţ Georgescu, subliniind că politica de prevenire pe care o pregăteşte Ministerul Mediului va lua în calcul atât modelul de consum naţional, cât şi exemplele de bune practici din alte state. Ba chiar, ministerul se gândeşte "în proporţie de 99%", să introducă o taxă de depozitare pe tona de deşeuri, prin care să le transmită un semnal de alarmă poluatorilor, dar şi să colecteze bani care apoi să meargă înapoi în sistemul de management al deşeurilor, după cum a explicat Georgescu.

Oamenii să vadă rezultatele efortului în factura lunară

Însă autorităţile trebuie să se pună de acord asupra următorilor paşi, le-a atras atenţia Joachim Quoden, care conduce ProEurope, organizaţia europeană specializată în recuperearea deşeurilor de ambalaje, din care face parte şi România.

"Ideologia este cel mai mare pericol în crearea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor. Nu ştiu de ce subiectul acesta este o temă atât de sensibilă, sunt mulţi «credincioşi», şi să reuşeşti să găseşti un consens este cea mai mare provocare", a declarat acesta.

Mai mult, un aspect important este ca oamenii să vadă, la finalul lunii, pe factura pentru serviciile de salubritate, rezultatele efortului de a colecta selectiv, "pe principiul plătiţi-ne ca să colectăm selectiv, prin reducerea facturii la salubritate. Bineînţeles că oamenii trebuie şi educaţi. Este un proces dureros, mai ales că multe autorităţi locale nu sunt obişnuite să fie transparente. Dar pe termen lung asta le va ajuta", a precizat Joachim Quoden.

Directiva europeană i-a impus Belgiei o ţintă anuală de 55%-80%, dar industria colectării selective a plusat la peste 80%. Cât priveşte rata de recuperare, au ajuns la peste 90%. Prin com paraţie, ţinta europeană de reciclare impusă României anul acesta este de 46%, pe toate fluxurile de deşeuri. "Cel mai important e să învăţaţi din greşelile noas tre", spune Gaelle Janssens, manager de mediu la Pro Europe.

MODEL

Cum reuşesc belgienii

Belgienii sunt încurajaţi de autorităţi să trieze deşeurile, pentru că gunoiul nesortat costă. Se plăteşte atât sacul de gunoi menajer (un sac de 60 de litri costă aproape 2 euro), cât şi kilogramul de gunoi, care costă 70 de eurocenţi. La polul opus, colectarea selectivă este aproape gratis. Hârtia este colectată gratuit, la fel şi sticla.

În ceea ce priveşte ambalajele de băuturi (plastic, carton, metal), sacul de colectare costă 25 de eurocenţi, dar ridicarea este gratuită. De asemenea, şi taxele la groapa de gunoi sunt mari. Astfel, guvernul impune o taxă standard de 85 de euro pe tona de gunoi, la care se adaugă 50 de euro taxă la groapă.

"Pe termen lung, modelul belgian ar putea funcţiona în România. Însă, mereu trebuie să ţineţi cont că în ţările nordice şi în Belgia am pornit astfel de sisteme în anii ’70, deci au o istorie de câteva decenii în spatele lor", conchide Joachim Quoden.