Două note informative au stat la baza declarării fostului președinte al României drept colaborator al Securității. Traian Băsescu a declarat că nu i-a făcut rău marinarului turnat, întrucât a scris de legăturile acestuia cu femei din blocul comunist, nicidecum din Vest.

Notele informative, din 5 mai 1975, au fost redactate olograf și semnate cu numele de cod Petrov, iar acestea au fost descoperite în dosarele de urmărire informativă (DUI) ale unor colegi ai lui Traian Băsescu de Ia Institutul de Marină din Constanța

Într-una dintre notele informative redactate cu numele conspirativ Petrov era scris că a avut mai multe discuții cu marinarul respectiv, cât timp au fost prieteni.

Mai mult, în altă notă informativă, primită de același ofițer de contrainformații militare de la „Petrov”, se vorbește despre alt coleg al lui Băsescu.

Instanța a coroborat notele informative semnate cu numele conspirativ Petrov cu informațiile de pe rola de microfilm din fondul de rețea păstrat la Securitatea din Constanța. E vorba de „cadrul de semnalare” al dosarului de rețea a lui Traian Băsescu.

Traian Băsescu a avut și apărări de fond

Una dintre aceste apărări se referă la faptul că nu ar fi știut că ofițerul de contrainformații militare făcea parte din Securitate, nu din Armată.

Judecătorii au susținut că Institutul de Marină Civilă Constanţa, unde intrase studentul Traian Băsescu în 1972, era un „obiectiv supravegheat pe linie de securitate de secţia Port a Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa”.

„La data de 29.08.1973, Institutul de Marină Constanţa a fost unificat cu Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină, formându-se, în structura Ministerului Apărării Naţionale, Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” (UM 02192 Constanţa), obiectiv supravegheat pe linie de Securitate, de ofiţerii de contrainformaţii militare ai Serviciului CI al Comandamentului Marinei Militare (UM 02150 Mangalia), din structura Direcţiei a IV-a a Securităţii”, au precizat judecătorii.

„Pârâtul A. (Traian Băsescu – n.r.) avea toate datele pentru a realiza că ofiţerul de contrainformaţii căruia i-a furnizat note informative acţiona, de fapt, în structura Securităţii (…)”, au susținut judecătorii

„Împrejurarea că recurentul (Traian Băsescu – n.r.) avea reprezentarea faptului că a oferit acele note unui ofiţer de Securitate este dedusă, în mod verosimil, de către prima instanţă, şi din alte împrejurări precum: mediul din care provenea sus-numitul, nivelul său de educaţie, faptul că tatăl său a fost colonel de armată, dar şi numeroasele referiri ale pârâtului la competenţele Securităţii în ceea ce priveşte funcţionarea Institutului de Marină (de exemplu eliberarea avizelor de navigaţie), la structura şi activitatea Securităţii în legătură cu această şcoală militară şi chiar cu apartenenţa la acest serviciu de Securitate represiv a persoanelor care îi interogau periodic pe elevii Institutului, inclusiv pe pârât. Aceste referiri se regăsesc în conţinutul întâmpinării, precum şi în susţinerile lui A. (Traian Băsescu – n.r.) din faţa instanţei de judecată, în şedinţă publică”, au mai spus judecătorii.

Obligat de lege să demaște o posibilă infracțiune

Fostul președinte al României a spus însă că a fost obligat să demaște o posibilă infracțiune, mai exact o eventuală părăsire a navei de către unul dintre colegii săi.

„Nici această susţinere a pârâtului (Traian Băsescu – n.r.) nu justifică ingerinţa sa în viaţa personală a persoanei urmărite şi nu convinge Înalta Curte că pârâtul ar fi recurs la astfel de activităţi în baza unei obligaţii ce îi revenea ca student al unei structuri militare, obligaţie a cărei nerespectare ar fi atras repercursiuni asupra sa, ulterior.

Înalta Curte, în acord cu opinia judecătorului de primă instanţă, apreciază că, din conţinutul notei informative şi din maniera subiectivă în care pârâtul a furnizat informaţia intenţiei rămânerii în afara ţării a numitului E., furnizarea informaţiei este departe de a fi justificată de o minimă temere a recurentului în sensul că era posibil ca persoana în cauză să rămână în străinătate părăsind nava, prin săvârşirea unei fapte care să întrunească conţinutul constitutiv al unei infracţiuni, împrejurare care să îi creeze pârâtului A. (Traian Băsescu – n.r.) reprezentarea că avea obligaţia de a devoala o faptă ce putea pune în pericol siguranţa transportului maritim civil, în caz contrar fiind pasibil de consecinţe corelative pentru insubordonare, mergând până la excluderea din Institutul de Marină.

Dimpotrivă, o asemenea apărare superfluă şi speculativă este de departe o afirmaţie pro causa, prin care recurentul încearcă să justifice în prezent o decizie de colaborare cu Securitatea luată în urmă cu zeci de ani, sugerând o pretinsă stare de temere pe care ar fi resimţit-o atunci, stare pe care nu o confirmă niciun element de natură obiectivă pe care sus-numitul să-l fi putut proba şi care să fie relevant în legătură cu pretinsa stare de teamă; „învelişul” subiectiv în care a fost furnizată informaţia, referindu-se exclusiv la viaţa privată a numitului E., la „caracterul său”, la „lipsa preocupării pentru pregătirea profesională” şi chiar la „relaţia cu prietena sa” situează, fără niciun dubiu, inclusiv informaţia privind intenţia respectivului de a părăsi ţara, în registrul unei adevărate ingerinţe în viaţa privată a acestuia din urmă din categoria temelor clasice de poliţie politică, aşa cum a observat corect judecătorul fondului, neexistând niciun indiciu concret şi niciun argument logic, pentru ca această ingerinţă să fie justificată echilibrat de o minimă stare de constrângere psihică în care s-ar fi aflat recurentul (Traian Băsescu – n.r.)”, au spus judecătorii.

A doua notă informativă nu ar fi indicat atitudinea potrivnică regimului comunist

Totodată, Băsescu a afirmat că în cea dea doua notă informativă nu a încercat să-i facă rău colegului său, informând că ar fi avut relații cu femei din blocul comunist, nicidecum din Occident.

”Recurentul nu a făcut în niciun fel dovada faptului că întărirea relaţiilor dintre statul comunist român şi cel cehoslovac, cu consecinţa creşterii numărului de tineri cehi care veneau în România, ar avea semnificaţia schimbării poziţiei potrivnice a regimului totalitar faţă de legăturile cetăţenilor români cu străinii, în general, sau cu cetăţenii cehi, în special şi nici nu a dovedit în vreun fel contrariul celor reţinute în acest sens de către judecătorul fondului”, a precizat instanța.

Cu toate acestea, judecătorii au precizat că notele informative ale lui Petrov au avut consecințe negative asupra celor turnați.

”Este fără dubiu faptul că magistratul cauzei a avut suficiente argumente logice şi rezultate din ansamblul probator pentru a deduce împrejurarea că e posibil ca avizarea pozitivă a numitului E. după o perioadă de un an, să fie rezultatul supravegherii sale, ca efect al informaţiilor furnizate de pârât (Traian Băsescu – n.r.), prin nota informativă din 05.05.1975 (dosarul nr. x), câtă vreme ofiţerul de contrainformaţii căruia i-au fost date informaţiile, prin nota din 19.08.1975, a propus avizarea negativă a unei eventuale desemnări a numitului E. ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate, menţionând, edificator, că „Se deţine material informativ furnizat de colaboratorul J., din care rezultă că elevul E. ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Având în vedere aspectele raportate mai sus, propun a se aviza negativ” (dosarul nr. x)”, au mai spus judecătorii, scrie G4media.ro.