Dar astronomul a pus o întrebare. Cine a avut interes ca să se observe, la ora 22:39:27 GMT, pe 13 septembrie, planeta Jupiter? Toți astronomii din camera DOA primiseseră o informare, de la o adresă de conveniență, să se uite de la ora 22:35 și până la 22:45 GMT la planeta Jupiter.

Pe 16 septembrie s-au născut Lauren Bacall, Peter Falk, David Copperfield, Oskar Lafontaine, Mickey Rourke, B.B.King, David Davidescu, Gheorghe Cacoveanu, Gheorghe Olănescu, Vintilă I.C. Brătianu, Roxana Sorescu, Anca Parghel.

În calendarul creştin-ortodox sunt Sfinţii, Sfintele, de fapt: Eufimia, Meletina şi Ludmila. Nimic în „Kalendar”, este joi, ziua lui Jupiter, zi de muncă, până seara!

Uneori explicaţiile sunt dezarmant de simple. Aşa este şi în cazul astrologiei. Este o ştiinţă care nu poate să fie exactă din cauza nedeterminării. Da, este vorba de principiul nedeterminării a lui Heisenberg! Simplu, nu se pot lua în calcul toți factorii care concură într-un horoscop.

Astrologia se ocupă cu studiul timpului. Deseori, în mod fundamental greşit, se afirmă că astrologia este un fel de limbă străină, o arcană de descifrare a simbolurilor. Adică, se face harta astrală, se iau cheile de interpreare, ca pe un dicţionar şi se înşiră frumos o compunere, acolo. Nu este deloc aşa...

Spuneam mereu că există un mod de gândire astrologic, enciclopedic, holistic. Trebuie să adaug că astrologia, statistic şi corect politic vorbind, poate fi numai o profesie, nu o meserie. Adică cei care o practică trebuie să fie oameni de o anumită inteligenţă şi rafinament al gândirii obţinut prin studii la o şcoală superioară, universitate, etc. Sau să fie, de la mama natură, foarte inteligent! Şi să aibă posibilitatea să studieze cerul, să fie în contact cu sferele creşti, să vorbească cu stelele, poetic vorbind! Un telescop, refractor sau reflector, este de ajuns... Eu prefer refractorul.

Să ne amintim că cel mai celebru astrolog al tuturor timpurilor, Michael de Notre Dame, confundat adesea cu farmacistul Michael de Nostredame, ei bine cel cunoscut ca Nostradamus, autorul Centuriilor, era un medic, doctor în medicină, de o inteligenţă sclipitoare.

În lume sunt mii de “şcoli de astrologie”. Contra a câteva mii de euro sau dolari şi a unor texte copiate de prin cărţi, poţi să obţii o “diplomă” făcută cu PhotoShop. Sau să devii membru în cine ştie ce asociaţie! Este o negustorie, ca multe altele.

Dar există şi câteva şcoli serioase, care costă foarte mult şi două dintre ele emit chiar diplome recunoscute de autoritatea educaţională de stat din ţara respectivă. Şi o singură organizaţie, o singură asociaţie serioasă, care îşi alege singură membrii, îi invită să se alăture, fără bani, cotizaţii şi "membership"!  Nu fac reclamă nimănui, aşa că nu voi preciza numele lor. Cine are nevoie, găseşte! Nu căutaţi pe net, netul astrologic care vă cere bani miroase a sudoare de şarlatan, a fard ieftin şi a şlapi!

Cam așa am comentat ceea ce a spus un mare astronom pe ”Dimineața Astronomilor”. Ce a spus astronomul? Că până să se închidă observatorul la care lucra, cu motivul de conveniență al pandemiei, avea un punct de vedere. După ce a fost obligat să studieze astrologia ca să-și câștige pâinea cea de toate zilele, acum are un orizont de vedere. Ce stupid și egoist eram înainte, a exclamat astronomul! Mă interesa doar tema mea de cercetare, cum să păcălesc pe unul sau pe altul, finanțatori sau universități, ca să fac rost de bani pentru ceva ce nu interesează pe nimeni, a continuat el. Acum lucrez la un canal de televiziune și scriu pentru două ziare, mă implic social și fac eforturi să continui direcția științifică trasată de Patriarh, a declarat astronomul.

Dar astronomul a pus o întrebare. Cine a avut interes ca să se observe, la ora 22:39:27 GMT, pe 13 septembrie, planeta Jupiter? Toți astronomii din camera DOA primiseseră o informare, de la o adresă de conveniență, să se uite de la ora 22:35 și până la 22:45 GMT la planeta Jupiter, în fotografia din titlu. Exact la ora menționată a avut loc o explozie gigantică pe suprafață lui Jupiter. Astronomii au interpretat că a avut loc o coliziune cu un asteroid foarte mare, ca în cazul resturilor cometei Shoemaker-Levy 9, din iulie 1994. Dar ar fi trebuit să observe și corpul ceresc care a căzut pe Jupiter, dacă era suficient de mare, cum, de altfel ar fi trebuit să fie. După cum ar fi trebuit să fie, urma exploziei de pe Jupiter a fost mai mare ca dimensiunea Pământului. Mister… S-au enunțat mai multe ipoteze, una mai fantastică ca alta. Ceea ce au astronomii și nu mai le trebuie mai multă, este că au imaginație!

Sunt multe implicații, dar viață își continuă cursul…

În măreţia continuă a vieţii, nu uitaţi marele adevăr că natura, ca reprezentare a lui Dumnezeu, găseşte întotdeauna o soluţie, poate de aceea sunt sigur că, mâine este, în definitiv, o altă zi!