Părul nedorit de pe faţă umbreşte atât chipul, cât şi viaţa a tot mai multe femei din întreaga lume. Pe lângă aspectul masculinizat, pe care mulţi îl consideră neatrăgător şi îl pun pe seama unui comportament estetic delăsător, există şi o explicaţie medicală pentru această pilozitate excesivă care poartă denumirea de ”hirsutism”.

Afecţiunea, de natură endocrinologică, se caracterizează prin creştere excesivă a părului la nivelul feţei şi al suprafeţei corporale a persoanelor de sex feminin, zone ale corpului specifice, de obicei, bărbaţilor, manifestare ce apare ca urmare a secreţiei excesive de hormon masculin (testosteron).

Aceste zone sunt reprezentate de buza superioară, obraji şi, anterior, de ureche, în zona perciunilor. Firul de păr este gros şi negru şi se dezvoltă în timp.

De ce apare hirsutismul?

Specialiştii leagă prezenţa pilozităţii excesive nu numai de caracterul plasmatic de androgeni al individului, ci şi de caracteristicile rasiale ale acestuia, precum şi de bagajul de foliculi piloşi la naştere.

Cauzele acestei afecţiuni sunt cel puţin două, majore, ne spune medicul endocrinolog Luiza Vitan, de la ambulatoriul Spitalului de Copii ”Grigore Alexandrescu”. Una dintre ele ar putea fi reprezentată de afecţiunile glandelor suprarenale. În cazul în care hirsutismul nu este însoţit de alte afecţiuni clinice, cum ar fi un ciclu neregulat sau o masă corporală excesivă, este vorba despre un hirsutism idiopatic (sau etnic, caracteristic populaţiei mediteraneene sau hispanice), iar, de cele de mai multe ori, femeile nu îşi pun problema unei afecţiuni şi nu merg să consulte un specialist.

O problemă medicală începe să fie bănuită abia atunci când pilozitatea excesivă este însoţită de tulburări de ciclu, o voce mai groasă sau ameninţarea calviţiei (chelie), toate acestea fiind manifestări care apar ca urmare a nivelului crescut de androgeni.

Alte cauze ale apariţiei pilozităţii excesive sunt: ovarele polichistice, medicamentele care conţin subtanţe androgene (de exemplu Phenytoin, Cyclosporin, Minoxidil) sau medicametele care se administrează culturiştilor, cum ar fi ”Steroizii anabolizanţi”.

Scorul Ferriman-Gallwey

Aprecierea clinică a tipului de hirsutism se exprimă prin scorul Ferriman-Gallwey, care însumează valorile ce măsoară densitatea şi caracteristicile pilozităţii de pe zonele afectate. Fiind o apreciere clinică, scorul poate avea un anumit grad de subiectivism şi, de aceea, sunt necesare atât părerea avizată a medicului specialist, cât şi un set complet de analize. Se încadrează în noţiunea de hirsutism valorile scorului Ferriman- Gallwey cuprinse între 8 şi 36, după cum urmează: 1. Scor normal <8 2. Hirsutism bland: 8-15 3. Hirsutism moderat: 16-25 4. Hirsutism sever >25

Se tratează hirsutismul?

”Se tratează cu rezultate mai mult sau mai puţin spectaculoase, în funcţie de cauzele care au dus la apariţia lui. Însă, foarte important de ştiut este că tratamentul hirsutismului se face sub strictă supraveghere a medicului endocrinolog. Un tratament luat ”după ureche” poate avea efecte negative asupra pacientului”, spune medicul Luiza Vitan.

Ea adaugă că tratamentul pentru hirsutsim, ca în orice afecţiune endocrinologică, se elaborează în funcţie de caracteristicile fiecărui pacient în parte, ţinându-se cont de factori precum vârsta, mediul şi stilul de viaţă, obiceiurile culinare şi antecedentele clinice din familie. Astfel, o femeie fumătoare, cu vârsta de peste 35 de ani, dacă urmează un tratament endocrin pentru combaterea hirsutimului, fără recomandarea medicului specialist, riscă să facă embolie pulmonară, care îi pune viaţa în pericol, avertizează medicul Luiza Vitan.

Hirsutismul se tratează în timp, iar pacientele sunt sfătuite să nu aştepte efecte imediate. Însă, modalităţile prin care pot fi ascunse efectele nedorite ale acestei afecţiuni sunt multiple:

1. tratamentul cosmetic (decolorare, epilare temporară cu ceară sau cu cremă); 2. electroliza ( epilarea definitivă ) - proces de lungă durată şi costisitor; 3. terapia cu laser.

Toate aceste procedee, deşi se bucură de rezultate imediate, nu trebuie să reprezinte un substitut al tratamentului medicamentos.

Efecte la nivel psihic şi social

Hirsutismul, care afectează, în prezent, aproximativ 25% dintre românce, are şi un puternic impact psiho-comportamental, acesta afectând atât personalitatea, cât şi comportamentul general, social şi psihosexual al femeii. Astfel, se recomandă ca remedierea problemelor fizice să fie însoţită de consiliere psihologică, persoana afectată fiind ajutată să depăşească mai uşor trauma şi să învingă stările depresive.