Surprizele, ce se succedeau pe măsura curselor disputate, au răplătit cu prisosință osteneala amatorilor debutanți, în timp ce cunoscătorii pontau ultimele rezerve pe certitudinile rămase. Totalizatorul, sub supravegherea d-lui Tamara, acumula sume fantastice, iar bieții casieri erau numai nervi și energie. Din incintă D-nii Marghiloman și neobositul secretar al Jockey-Clubului, d-l C. Bratzu, admirau în liniște roadele unei munci de câte-va decenii. Punctul de atracție al programului îl forma Pr. Solon, în care aveau să se întâlnească cele mai bune elemente ale hippodromului nostru, două crackuri ale generațiilor respective, doui adversari din acelaș elevaj, frumosul Zori de Zi și greoiul Flaut.

Înfrângerea celebrului fiu al lui Collar a fost o crudă decepție pentru toți sportsmenii, cari țineau la prestigiul acestui cal și etalon, ce în toată cariera sa n’a cunoscut eșecul. Zori de Zi, a cărei produși câștigau Duminică în canter cursele doi anilor, pare a fi pierdut în herghelie puțin din elasticitatea de odinioară, totuși forma în care se găsea, face cinste antrenorului său. (…) Propietarul său se poate felicita de a avea în grajdul de la Albatros un element de talia lui Zori de Zi, care după o întrupere de 3 ani, face o cursă atât de strălucită alături de cel mai bun produs al aceleiași herghelii, Flaut. Victoria acestuia răsplătește și pe antrenorul său I. Ioneanu de toate privațiunile de până acum, și pune în plină lumină calitățile și cunoștințele sale. („Hippodromul Ilustrat”, 14 septembrie 1919, numărul 4).

Sportsmeni de seamă

„Avântul pe care l’au luat cursele la noi și care va crește, pe măsură ce grajdurile își vor complecta efectivele din prezent, a repus în discuție crearea unui nou hippodrom. După cât se știe, această idee a fost elaborată după ruptura dintre d-nii Marghiloman și Negropontes și ea găsise susținători în distinși sportsmeni ca d-nii Cămărășescu, Prințul Bibescu, Prințul Moruzi, Pierre Ghica și alții (…)” („Hippodromul Ilustrat”, 7 septembrie 1919, numărul 3)

Lecție de pumni

Chiar în anul sfârșitului Primului Război Mondial, românii erau dornici de sportul cu mănuși. În 1918, la București, se înființează Asociația „Mitica Dona”, unde Jean Terzieff-Popovici predă boxul. Prilejul primei participări oficiale la o competiție internațională de anvergură apare în anul 1919, cu ocazia invitației primite la „Jocurile Interaliate de la Paris”, la care participă patru pugiliști (Virgil Saivan, Jean Terzieff, Jean Simion, Mihail Condrus); arhitectul clujean Virgil Saivan ocupă locul II.

„…pentru propășirea acestui sport frumos”

„Eforturilor pe cari le fac proprietarii noștri pentru a și mări efectivele grajdurilor, cât și cei noui în clădirea hergheliilor, ne întăresc în convingerea noastră că la primăvară vom avea rezultatul pentru care Jokey-Clubul a luptat timp îndelungat (…) În momentul când Clubul va putea creia un premiu de 100.000 lei și care să fie disputat și de cai străini, d. Marghiloman își poate considerea munca sa de atâția ani ca terminată (…) Înainte de a încheia nu putem uita prețiosul concurs dat de întreaga presă sportivă și cotidiană iar modul cum publicul a îmbrățișat manifestația presei, ne dă și nouă încurajarea de a porni cu mai multă inimă în lupta pe care o vom da pentru propășirea acestui frumos sport” („Hippodromul Ilustrat”, 17 august 1919, numărul 1)