Polirom va publica integral opera scriitorului, de la a carui nastere se implinesc azi 108 ani.

Devenit deja scriitor canonic american, Ernest Hemingway ramane la fel de cunoscut pentru cartile care i-au adus Premiul Nobel, in 1954, cat si pentru viata sa aventuroasa.

 Jurnalist, sofer de ambulanta pe front, impatimit pescar si vanator de lei in Africa, implicat in Razboiul Civil din Spania, casatorit de patru ori, indragostit de Marlene Dietrich si ajutat de F. Scott Fitzgerald, cu care se imprietenise inainte sa fie aclamat de critici, Hemingway a avut cea mai buna sursa de inspiratie in propriile sale aventuri.

Dupa aproape 15 ani de la ultimele reeditari din opera sa, Editura Polirom planuieste, din aceasta toamna, prima integrala Hemingway in limba romana.

„Hemingway a trecut, imediat dupa moarte, printr-un dureros con de umbra. A avut nevoie de vreo doua decenii pentru a reveni acolo unde ii este locul: in galeria marilor prozatori ai secolului al XX-lea. Desi intens tradus in romaneste, am senzatia ca el nu e foarte bine cunoscut”, este de parere criticul Mircea Mihaies. Scriitorul Florin Iaru considera ca „Hemingway face exact ceea ce vor prelua restul scriitorilor americani dupa 20 de ani”.

Razboi si dragoste

La fel de sinuoase precum traseele calatoriilor sale, din Cuba in Africa si din Paris la Venetia, au fost si relatiile lui Hemingway. Anul acesta, Muzeul din Boston a expus pentru prima oara corespondenta lui cu actrita Marlene Dietrich, pe care a cunoscut-o in 1934, pe un vapor de croaziera.

Scrisorile, 30 la numar, provin din perioada 1949-1959 si au fost donate in 2003 muzeului de catre fiica actritei, Maria Riva. Specialistii spun ca cei doi au avut mai mult o relatie platonica, pentru ca nu s-au putut intalni prea des.

Hemingway i-a scris actritei din calatoriile sale in Cuba, unde mergea la pescuit, de la Paris, Venetia, Madrid si Malaga, dar si din Kenya. „Care vrei sa fie opera vietii tale? Sa frangi inimile tuturor pentru o nimica toata? Pe a mea poti sa o frangi oricand pentru o moneda si ti-as aduce moneda”, ii spunea, poetic, scriitorul.

Ranit in Italia

Nici cu prima femeie pe care a iubit-o, scriitorul n-a avut prea mult noroc. Asta se intampla in timpul Primului Razboi Mondial, iar Hemingway, atunci in varsta de doar 18 ani, plecase fara aprobarea tatalui sau.

Nu s-a putut inrola pentru ca avea probleme de vedere, dar a devenit sofer pe ambulanta. In 1918, era la Milano cand a explodat un depozit de munitii. Socat, tanarul scria intr-o vedere trimisa redactiei ziarului „Star”, unde lucrase timp de sase luni, cum a trebuit sa adune bucati de corpuri omenesti, printre care si ramasitele mai multor femei.

Acolo, la Milano, s-a indragostit nebuneste de Agnes von Kurowsky, sora medicala care l-a ingrijit. Hemingway era primul american ranit in Italia, eroul spitalului. Totusi, ea l-a parasit pentru un ofiter italian. Povestea l-a inspirat insa pe scriitor pentru romanul „Adio, arme”, publicat in 1929.

Dintr-o casatorie in alta

Primele doua casatorii ale lui Hemingway s-au incheiat in acelasi fel: a intalnit o alta femeie. De Elizabeth Hadley Richardson, cu care a avut un fiu, a divortat cand aceasta a aflat ca el avea o aventura cu Pauline Pfeiffer, editor la revista „Vogue”.

Cu aceasta insa a ramas casatorit din 1927 pana in 1940. Intre timp, de dragul ei, s-a convertit la catolicism, dar si-a pierdut convingerile religioase in timpul razboiului civil din Spania, unde i-a sustinut pe republicanii socialisti impotriva fascistului Franco.

Tot in aceeasi perioada a cunoscut-o pe cea de-a treia sotie, Marha Gellhorn, care i-a reprosat „un narcisism abject”, numindu-l „un amant ingrozitor”.

Coplesit de vinovatie, Hemingway si-a gasit consolare in alcool si a avut un accident de masina. Pe langa vanatoare, pescuit, razboaie si dragoste, accidentele erau specialitatea sa.

Cu Mary Welsh, cea de-a patra sotie, a ramas pana la sfarsit, desi intr-o calatorie in Italia s-a indragostit din nou, de data aceasta de tanara Adriana Ivancich.

Bolnav si deprimat

Viata sa atat de agitata s-a sfarsit insa intr-un mod nefericit. La fel ca tatal sau, in 1928, Hemingway s-a sinucis in 1962. In ultimii ani, scriitorul se prabusise de doua ori cu avionul si avusese un al treilea accident urat, care i-au lasat arsuri grave pe tot corpul, leziuni interne si oase rupte.

Deprimat si in tratament, autorul a ratat prima incercare de sinucidere, in primavara lui 1961, insa si-a rezervat o moarte spectaculoasa prin impuscare doar cateva luni mai tarziu.

In pregatire

Integrala la Polirom In ultimii 15 ani, in Romania n-au mai aparut editii noi din volumele scriitorului si nici reeditari ale celor vechi, majoritatea publicate la Biblioteca pentru toti, incepand din anii ‘60, in traducerea lui Radu Lupan si Dumitru Mazilu.

Recent insa, tanarul director editorial al Editurii Polirom, Bogdan Stanescu, a obtinut drepturile pentru publicarea operei integrale a lui Ernest Hemingway. I-a luat jumatate de an pana sa ia legatura cu avocatul urmasilor acestuia.

Integrala Hemingway are traducatori noi, printre care eseistul Radu Pavel Gheo si prozatorul Ionut Chiva. Primele trei volume vor aparea in preajma Targului de carte Gaudeamus. Radu Pavel Gheo traduce „Batranul si marea”, iar Carmen Toader, „Pentru cine bat clopotele”. O a treia carte va cuprinde povestiri.