Haos în Justiţie: se aşteaptă sute de contestații în anulare și de revizuiri. Înalta Curte a „omis” să aplice legea, începând cu 2014

Haos în Justiţie: se aşteaptă sute de contestații în anulare și de revizuiri. Înalta Curte a „omis” să aplice legea, începând cu 2014

Decizia CCR nr. 685/2018 privind obligativitatea tragerii la sorți a Completurilor de 5 judecători este valabilă și pentru domeniul penal, și pentru domeniul civil. Aceasta a stabilit că toate completurile, nu numai cele de 5, trebuie alese aleatoriu, nu prin desemnare directă. Specialiștii în Drept se așteaptă la un val de contestații în anulare și de revizuiri, de căi extraordinare de atac impotriva hotărârilor date la ÎCCJ, începând cu 2014.

Însă, suspendarea pedepselor este valabilă doar până la soluţionarea contestaţiei în anulare. Ceea ce înseamnă că nu este exclus ca o parte dintre condamnaţi să se reîntoarcă în penitenciar, dacă aşa vor decide magistraţii.

În jur de 700 de astfel de decizii au fost pronunțate numai în 2017. Iar, dintre acestea, 500 sunt în materie penală. Situaţia a fost semnalată în nenumărate rânduri de reputatul avocat Gheorghe Piperea din Baroul București, care atrage atenția că până acum, din cauza că respectivele completuri au fost puse cu mâna ani de-a rândul, justițiabilii nu au avut parte de procese corecte.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Toader: „Trebuia ca Înalta Curte să respecte legea”

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, este de părere că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuia să formeze completurile potrivit legii date încă din 2014. Acest lucru înseamnă deopotrivă că toate persoanele condamnate în perioada 2014-2018, dat fiind că nu au avut parte de un proces corect, pot depune constestaţie în vederea anulării executării pedepsei cu închisoarea.

„Ce era de făcut - în primul rând trebuia ca Înalta Curte să respecte legea şi să formeze completele cum spune legea încă din 2014. Dacă să spunem că în 2014 poate nu au înţeles, ulterior a venit o decizie a Curţii Constituţionale, care a explicat. Dacă nici după decizia Curţii, se modifică legea a treia oară şi spui că noi o ţinem pe-a noastră, preşedinţi suntem noi şi restul îi tragem aleatoriu, îi întrebaţi pe dânşii de ce nu au respectat legea, că până la urmă toţi trebuie s-o respecte, chiar dacă e judecător”, a declarat Toader, ieri, la intrarea în sediul Ministerului Justiţiei. Totodată, acesta le-a spus jurnaliştilor prezenţi că de când e ministru, mai exact de doi ani, a observat că „au ieşit la suprafaţă multe, multe nereguli”.

Trebuie precizat că, miercuri, Inspecţia Judiciară a declanşat o acţiune disciplinară faţă de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, care, printre altele, a distribuit ilegal 40 de dosare de competenţa completurilor de 5 judecători.

 

Contestaţiile de anulare a executării pedepsei admise de Completul 2

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) privind constituirea ilegală a completurilor de 5 judecători a dus la suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, de îndată, a lui Dan Şova (fost ministru al Transporturilor), Constantin Niţă (fost ministru al Energiei), Rudel Obreja (fost preşedinte al Federaţiei Române de Box), Şerban Pop (fost şef al ANAF) şi a Alinei Bica (fost procuror-şef al DIICOT).

În acest sens, miercuri seara, 19 decembrie 2018, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis contestaţiile de anulare a executării pedepsei depuse de avocaţii acestor personalităţi, condamnate în perioada Binomului, şi au decis, în egală măsură, punerea lor în libertate. Decizia de eliberarea a primilor trei a fost luată de completul de 5 judecători nou constituit, format din judecătoarele Completului 2: Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera si Rodica Aida Popa. Dosarul angajărilor fictive, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanță la trei ani și șase luni de închisoare, va fi judecat de asemenea de Completul 2.

Pe lângă acestea, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au stabilit ca în data de 21 ianuarie 2019 să judece şi contestaţia depusă de Adrian Severin, fost ministru al Externelor şi fost europarlamentar.