Alina Mungiu Pippidi combate afirmaţia făcută de Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, susţinând cu statistici că teoria acestuia este complet falsă şi că România e tot la cinci cum a fost. Polemica a pornit de la afirmţia lui H. Klemm, acesta susţinând că „poziția României în ceea ce privește controlul corupţiei a crescut cu 20%. În ceea ce privește întărirea statului de drept, a crescut cu 30%”. Aşadar, ambasadorul SUA pare să se încurcat puţin în cifrele corupţiei şi anticorupţiei din România...
În polemica sa cu ministrul Justiției, ambasadorul american Klemm a subliniat că se poate cuantifica progresul României în privința luptei anticorupție și a independenței justiției și că România a făcut mari progrese. El a făcut trimitere la indicatorii Băncii Mondiale în acest sens.
„Dacă vă uitați la indicatorii lor pe guvernare, sunt șase indicatori, dar doi au implicare directă în această chestiune — monitorizează controlul corupției și statul de drept. Dacă vă uitați la statisticile Băncii Mondiale în perioada 2004-2015, când este cel mai recent, poziția României în ceea ce privește controlul corupției a crescut cu 20%. În ceea ce privește întărirea statului de drept, a crescut cu 30%”, a afirmat Klemm, citat de Agerpres.
„Controlul corupției al Băncii Mondiale este creat din diferite surse care evaluează țările pentru risc, în general analiști bancari și oameni de afaceri, ca în sondajul Forumului Economic Mondial, care e printre cele mai bune. Notele acordate de aceste surse (care sunt evaluări netransparente și subiective, de asta se numesc date subiective sau indicatori de percepție) sunt apoi normalizate (adică proiectate pe o scală similară (unii fiind de la 1 la 7 inițial, sau de la 0 la 1, etc).
Din ele se extrage un component principal prin analiză factorială, adică se extrage ce au ei în comun mai mult, și se crează o scală nouă care folosește doar valorile din component. Aceasta e de la -2.5 la plus 2.5 cu 0 la mijloc (Bertelsmann sau eu o recodăm de la 1 la 10, caz în care 0 e cinci), și evoluția unei țări trebuie judecată mai ales pe baza acestui scor, pentru că fiecare țară evoluează sau involuează în raport cu ea însăși.
Pentru a compara mai ușor o țară cu altele, Daniel Kaufmann, autorul acestei metodologii, face și o ierarhie a țărilor, care e proiectată pe o scară de la 0 la 100. Cu alte cuvinte, poți vedea dacă o țară e în treimea de sus, de mijloc sau de jos, dar dacă e să judeci în timp asta nu ajută, că eu pot să ajung mai pe la mijloc fără să mă mișc dacă două alte țări (să zicem, Ungaria și Polonia) coboară în acest răstimp”, a scris Alina Mungiu Pippidi pe site-ul romaniacurata.ro.
„Diplomatul a subliniat îngrijorarea Statelor Unite ale Americii cu privire la propunerile de modificare a legilor Justiției, despre care ar aprecia că ar da justiția înapoi.
Cu asta aș putea fi de acord. Nu sunt însă de acord că ambasadorul SUA are vreo idee unde e justiția acum, din asemenea citate.
Pe de o parte pentru că pare complet dezinformat, în stilul cunoscut al intervenționismului american, o combinație de voluntarism și incompetență, care a dus în locuri ca Afganistan la creșterea corupției, nu la scăderea ei, după intervenția internațională, alimentat de un staff furnizat probabil de serviciile secrete românești, care pe vremuri plasau un om-doi în staff și la mese, dar acum au ajuns să elimine pe oricine nu e plasat de ei, cu prețul unor asemenea gafe.
În al doilea rînd, pentru că numai în experiența mea, care am avut de a face cu toți precedenții ambasadori americani, și șefii lor de la Departamentul de Stat, am văzut și oameni buni, care au ajutat enorm, și oameni corupți, care au lobat și la mine pentru Bechtel, nu doar la guvern, fără jenă, sau au plecat din ambasadă să lucreze la corupți români în timp ce țineau discursuri anticorupție”, a mai spus sursa citată.
Citiţi întreg articolul pe .romaniacurata.ro.