Cozmin Guşă se pretinde o alternativă la vechiul sistem despre care obţine informaţii de la fostul şef SRI Virgil Măgureanu şi fostul şef al Securităţii Iulian Vlad.
Mircea Marian: De ce candidaţi? Cozmin Guşă: Ca să câştig. Asta face parte din proiectul meu politic. Dacă Cozmin Guşă câştigă Primăria Capitalei, este doar începutul unui cataclism în viaţa politică. Până acum locurile în administraţie au fost ocupate de oameni din vechiul sistem. Venirea unui decreţel pe funcţia de primar general, fără oligarhie în jurul lui, fără clientelă de partid, e un pas important. Ar însemna: „Uite, bă, că se poate!“.
Ioana Lupea: Ce aţi putea face fără Consiliul General, fără primari de sector, fără prefect?
Asta e povestea prin care Băsescu s-a victimizat. Oprescu este în eroare, crede că victimizându-se nu vom vedea că e un Iliescu redivivus, cu discurs de Băsescu. Piesa asta e jucată, dar nu mai merge vrăjeala. Primarul general e un om foarte puternic, este cel care îi reprezintă pe bucureş teni. Are pixul cu care semnează orice ordin de plată, bugetul. Marile proiecte falimentare s-au făcut pe semnătura primarilor. Când îl aud pe Ludovic Orban că se victimizează, mă apucă greaţa. A fost timp de trei ani viceprimar, cu atribuţii foarte importante, şi cu drept de semnătură, delegat de Adriean Videanu, de foarte multe ori.
I.L.: Cu cine vă bateţi?
Cu nimeni dintre actualii candidaţi. Mă bat cu fel de fel de preconcepţii legate de activitatea mea, de capacitatea mea. La Cozmin Guşă e mai important pentru unii că face scandal decât faptul că a avut o carieră de succes. E mai important că se duce la „Dansez pentru tine“ decât că a absolvit École Nationale d’Administration.
I.L.: De ce v-aţi dus la „Dansez pentru tine“?
I.L.: Cine? Păi, prima şedinţă a fost condusă de Videanu. A doua şedinţă a fost condusă de Videanu şi Berceanu şi n-au reuşit. Mi s-a făcut scârbă şi am demisionat. I.L.: De ce candidaţi pentru Bucureşti şi nu pentru Cluj? Ar trebui să mă duc să fiu primar la Câmpia Turzii, dacă acolo am trăit 18 ani. Cred că sunt recomandat pentru bucureşteni. Cred că sunt în spiritul bucureştenilor, un om dinamic, care caută noul, trendy, sunt cel mai tânăr dintre candidaţii principali. M.M.: Ce înseamnă să fii trendy? Circul cu bicicleta că e ecologic, folosesc gadgeturile, blackberry, computerul. M.M. De Amy Winehouse aţi auzit? Nu, cine este? PROIECTE ŞI CONTRAPROIECTE
„Lui Băsescu îi era frică că va fi dus în puşcărie din cauza Pasajului Basarab“
M.M.: Ce proiecte mari aveţi? Cel mai mare proiect pentru oraşul ăsta este să devină metropolă. Atât e de mare criza pe fiecare componentă a sistemului de administrare, că vă spun cu sinceritate că nu ştiu de ce să mă apuc mai întâi. Candidatul care spune că ştie cu precizie ce are de făcut e un mincinos. Primăria Bucureşti e cea mai netransparentă instituţie. Încercaţi să aflaţi ceva ce ţine de Consiliul General, n-o să puteţi. M-am dus să iau cuvântul într-o şedinţă într-o chestiune gravă legată de Apa Nova şi m-au dat afară cu bodyguarzii. Deşi sunt deputat de Bucureşti şi aveam dreptul conform legii. M.M.: Care e pe primul loc? Pe primul loc este traficul. Corupţia este pe loc fruntaş, dar are atâtea faţete generate nu atât de către funcţionarii primăriei, ci de toţi funcţionarii de stat din Bucureşti. E problema mediului legată nu atât de defrişări, cât de poluare. În legătură cu niciuna dintre aceste fisuri din administraţia Bucureştiului nu se iau măsuri deşi ai zice că s-a început ceva. I.L.: Dar s-a început ceva. La prima vedere zici că, dacă se face Pasajul Basarab, se rezolvă problema. Nu se rezolvă nimic, ar trebui vreo patru pasaje ca Basarab şi încă vreo patru pe dedesubt. Costurile sunt de vreo 200 de milioane de euro, numai la pasaj, în condiţiile în care afluirea şi defluirea se înfundă. Este pasajul din cauza căruia lui Traian Băsescu îi era frică că va fi dus în puşcărie în 2004. Din informaţiile pe care noi le aveam, Gabi Oprea de la PSD, care era secretar de stat pe la Interne, pregătise deja mandatul de arestare. Băsescu plătise o sumă de bani unei firme de consultanţă fără să aibă aprobarea Consiliului General, pe care a primit-o doar în octombrie sau noiembrie 2004. Până atunci a stat descoperit. Fiindcă apucase să fie făcută consultanţa şi să fie aprobat în ultimul moment din 2004, acuma el merge înainte.
M.M.: Aţi propus mutarea Gării de Nord... Când a fost construită, era la marginea Bucureştiului, lângă comuna Giuleşti. Între timp oraşul s-a dezvoltat, dar nimeni nu s-a gândit să mai facă un pasaj subteran, suprateran. Las Gara acolo, că e monument istoric, dar liniile de cale ferată sunt inutile. Decopertăm vreo 200 de hectare de teren de cale ferată în care putem face parcuri, cartiere. Ar apărea un sistem de drumuri, care ar reuni Bucureştiul şi roata s-ar putea învârti. Peste doi ani sperăm să se termine linia de metrou care duce la Laromet. Lângă acel loc eu am vizat apariţia unei eurogări: cobori din ea, intri în metrou. E un proiect, oricum îl fac după ce mă consult public.
M.M.: Câinii vagabonzi? Eutanasiere? Eventual. O să iau o decizie doar după ce o să fac o consultare publică. Sunt două opţiuni. Să-i adunăm pe toţi unde ştim noi în afara Bucureştiului şi să-i îngrijim. O asemenea reţetă costă foarte mult, banii se iau din bugetul Capitalei. A doua soluţie: îi adunăm şi-i eutanasiem. Eu sunt iubitor de animale, dar câinii nu mai trebuie să fie pe stradă. Au murit oameni, au fost răniţi oameni. Câinele de pe stradă e un câine chinuit: ia eşapament în nas, e speriat, e lovit, nu e normal.
M.M.: Metroul l-aţi lua la Capitală? Aş lua la Capitală tot ce ţine de Capitală, şi spitalele, şi şcolile, şi poliţia. Idealul ar fi să ajungi la un transport integrat. Transportul feroviar, subteran, în comun, transportul ocazional, transportul fluvial, că până la urmă se va face şi canalul Dunăre-Bucureşti, care e foarte OK. Dacă nu sunt în mâna ta toate, nu poţi să faci nimic pentru că vine un guvern care nu te iubeşte. Nouă ani, toţi primarii au stat cu fundul pe studiul japonezilor ca să vedem astăzi că marea strategie de descongestionare a traficului e copiată de acolo.
„PSD şi PD sunt tentativele mele de a reforma nişte partide cu rădăcini în sistemul totalitar, din interior“
I.L.: Aţi fost apropiat de Dan Voiculescu, aţi fost în PSD, aţi fost în PD, aveţi relaţii personale cu Virgil Măgureanu, cu fostul şef al Securităţii Iulian Vlad. Care este relaţia dumneavoastră cu vechiul sistem? Cea pe care o exprim public. Cei pe care i-aţi menţionat sunt oameni cu care fie am colaborat din posturile publice avute, fie am avut curiozitatea să-i cunosc. Cu Dan Voiculescu relaţia a fost strict profesională, am fost pre- şedintele companiei unde dânsul era patron. A fost primul meu job în Bucureşti mulţumitor. N-aş mai repeta niciodată această experienţă şi-mi este milă de jurnaliş tii din trustul lui, pentru prostituţia pe care unii dintre ei sunt obligaţi să o facă astăzi. M.M.: Sunt obligaţi la ce? Pentru că am refuzat să fac alianţă cu Dan Voiculescu, am interdicţie de trei ani la televiziunile şi la ziarele lui. Asta înseamnă prostituţie.
M.M.: Aţi trecut prin aşa ceva cât aţi colaborat? I-am cerut independenţă şi am fost suficient de puternic să mi-o obţin. PSD şi PD sunt tentativele mele de a încerca să reformez nişte partide vechi, cu rădăcini în sistemul totalitar, din interior. În ceea ce îl priveşte pe Virgil Măgureanu, am avut o relaţie de comunicare cu el, încă din perioada în care eram la PD. Nu trebuie să uitaţi că o treime din PD era partidul lui Virgil Măgureanu, în urma fuziunii cu Partidul Naţional Român. Anumite lucruri pe care ţi le spune sunt utile, altele, dacă nu eşti suficient de experimentat şi atent, pot să te bage în gard. Cred că sunt suficient de bine informat. Cu generalul Vlad este o chestie mai specială. M-am întrebat cum s-a putut ca Ceauşescu să fie atât de uşor de dovedit, ţinându-se cont de forţa teribilă a Securităţii? Şi cum s-a putut ca pentru toate faptele nomenclaturii comuniste să răspundă un singur om, respectiv Iulian Vlad. L-am cunoscut, am început să fac discuţii cu dânsul, care mi-au folosit mult.
I.L.: Înţeleg că obţineţi de la Virgil Măgureanu şi Iulian Vlad informaţii care vă sunt utile în politică. Exact ca un ziarist care se documentează. Vreau să specific că nu există o relaţie între Virgil Măgureanu şi Iulian Vlad, nu ne întâlnim în trei. Aceste informaţii îmi sunt utile ca să mă bat cu vechiul sistem. Mă ajută să-l judec pe unul ca Blaga. Ce căuta ăsta director la Ştei, la treizeci şi ceva de ani, înainte de 1989, la o fabrică care făcea şi nişte componente pentru industria de armament? Sau să-l judec pe Oprescu, fost şef la UASCR, taică-su - general de Securitate, maică-sa, în sistem.
M.M.: Unde a fost Oprescu la UASCR şef? La facultate, la Medicină, am vorbit cu diverşi colegi de-ai lui. Dar faptul că provenea dintr-o asemenea familie, unde n-a avut niciodată probleme, este relevant. Din punctul ăsta de vedere, Băsescu era avantajat. Nu venea din Primăverii, nu era o beizadea, nu era vreun pui de Iliescu. Ce o fi făcut el pe la Anvers e treaba lui, lucra pentru statul român. Dacă n-a fost informator, tot ce a făcut până în 1989 i se poate ierta din acest punct de vedere.
I.L.: Informatorii sunt cei mai blamabili? Un informator este mai de blamat decât un ofiţer, care n-a facut poliţie politică. Un ofiţer care a făcut spionaj industrial, ceea ce făceau toate statele în acel moment, nu e de judecat astăzi. Poate Băsescu a fost genul ăsta de ofiţer, habar n-am. Nu stau să judec trecutul lui Băsescu. I.L.: Nu v-a spus Iulian Vlad? Nu. Şi orice şef de serviciu secret, dacă se respectă, nu dă asemenea informaţii niciodată. Pe mine mă interesează prezentul lui Băsescu. Băsescu este în continuare cel mai reprezentativ exponent al vechiului sistem, dar suficient de nebun încât să dea cu sistemul de pământ. M-a dezamăgit însă după 2005. N-a reuşit decât o bătălie clientelară cu reprezentanţ i ai PNL, şi asta lipsită de succes. PNL-ul şi-a văzut de treabă, Tăriceau şi-a făcut afacerile cu prietenii, ăla şi-a luat caltaboşii, ălălalt şi-a luat terenurile de la poştă. Toată lumea a fost fericită. Şi Băsescu a rămas preşedinte, dar fără rezultate.
ACUZAŢII „Să vorbească Oprescu de sistem, un privilegiat al lui, mi se pare de prost-gust“
I.L.: Spuneţi că sunteţi antisistem, or, Sorin Oprescu a venit cu acelaşi discurs. Acesta este motivul pentru care îl atacaţi? Motivul pentru care sunt critic la adresa lui Sorin Oprescu este că minte. Ceea ce am spus acum zece zile, că am mari îndoieli în privinţa legalităţii acelor semnături, s-a adeverit. Sorin Oprescu nu e Sorin Oprescu e Ion Iliescu. Iar să vorbească de sistem el, care a fost un privilegiat al sistemului, care n-a avut decât de câştigat de pe urma sistemului după 1989, mi se pare de prostgust. Sigur, el poate să încerce, şi dacă o să fie crezut, înseamnă că nu ne-am făcut nici noi, oamenii politici, nici presa treaba - să arătăm adevărata faţa a unui om. Oprescu putea să se revolte împotriva furturilor din sistemul sanitar cât timp a fost preşedintele Comisiei de sănătate, de problemele din spitale cât timp a condus două, faţă de prostiile pe care le fac Hrebenciuc, Dan Ioan Popescu sau Mitrea. Pun pariu că dacă o să vadă mâine în sondaje că bucureştenii preferă o femeie cu aspect de bărbat, Sorin Oprescu o să se îmbrace în fustă şi o să ţipe: „Eu, eu sunt acea femeie! Votaţi-mă pe mine!“. PIN, PARTID DE BUCUREŞTI
„Membrul tipic al PIN e plecat prin Italia, prin Spania“
M.M.: Ridicaţi partidul dincolo de 5%? Cu speranţa asta am pornit. Partidul necesită eforturi şi ceva bani. Peste tot oamenii mei au trebuit să-i scoată din buzunar, să plătească chirii pentru sedii, să plătească multe. Sper ca acest posibil succes al meu la Bucureş ti să creeze o emulaţie, să le spună multora care stau pe margine, descurajaţi, că se poate. Şi partidul meu mai are o problemă. Membrul tipic al PIN e plecat prin Italia, prin Spania. Sunt oameni din generaţia mea, curajoşi, care ar fi putut să facă treabă la PIN. I.L.: Ciuhandu este primar la Timişoara de ani buni, dar asta n-a adus un procent mai bun pentru PNŢCD. N-a adus, pentru că el n-a făcut decât să stea cuminte şi să-l lase pe fiu-său să facă afaceri directe cu primăria, din care a câştigat un milion de euro profit. Nu-l văd pe Ciuhandu vreun promotor al unui nou val politic. Îl văd ca pe un om care parazitează un sentiment anticomunist foarte puternic la Timişoara. Şi care, mă rog, are viaţă lungă pentru că partidele acolo au făcut o înţelegere, nu i-au pus niciodată un contracandidat adevărat. Lumea te judecă pentru ce ai făcut până acum. I.L.: Dv. ce aţi făcut până acum? Doi copii. Nu mi-am bătut joc de studiile mele, mi le-am completat în Franţa şi în SUA. Proiectele manageriale le-am dus la bun sfârşit, în profit. Am performat din punct de vedere financiar, fără să am afaceri cu statul. Dacă mă critică cineva zice: „A plecat din două partide, e traseist“. Da’, domnule, dar asta e chiar măsura faptului că m-am luptat cu sistemul, că am avut curaj.
I.L.: La fel spune şi domnul Onaca de la Constanţa... Există o mare diferenţă. Domnul Onaca s-a dus mereu la putere, eu am plecat mereu de la putere. Când am plecat prima oară, m-am dus la unu’ amărât care plângea pe la uşă că n-are parteneri în partid şi-l chema Traian Băsescu.
I.L.: Presupunând că veţi câştiga la Bucureşti, asta nu avantajează PIN la generale pe un vot polarizat. O să rămânem un partid de Bucureşti, o să administrăm foarte bine şi în 2012 o să fim aleşi în plan naţional. N-am cu cine să mă aliez. PDL-ul? Dacă ar fi mers pe linia de reformă pe care am propus-o în 2004, era o variantă. Singurul om politic nou e Elena Udrea. Să mă scuzaţi, o cunosc dinaintea lor, poate să fie o fată simpatică, dar n-are calităţi de om politic, are calităţi de altceva. PNL-ul va avea soarta PNŢCD-ului, ţinând cont de cum au guvernat România. PSD e ca o oală care e plină cu apă care dă în clocot. Când m-am dus în PSD, m-am dus pentru un primministru care avea 50 de ani, arăta bine, n-avea antecedentele de astăzi. Iliescu plecase la Cotroceni şi m-am dus pentru un proiect de reformă.
I.L.: Prim-ministrul Năstase era şi el un avantajat al sistemului... Era şi speranţa mea că se schimbă. Vorbea engleză, vorbea franceză, aveam nişte conversaţii interesante, nu era vreun prost. TESTUL DE SINCERITATE „Sunt amic cu Vîntu. Nu i-am cerut vreodată să dea vreun telefon pentru mine“
I.L.: Care e relaţia dumneavoastră cu Sorin Ovidiu Vîntu? Suntem amici. I.L.: Care e relaţia lui Sorin Oprescu cu Sorin Ovidiu Vîntu? Nu ştiu! Eu ştiu că Oprescu e prieten cu Bobic.
I.L.: Asta îl face incompatibil cu Vîntu? Nu, asta îl face incompatibil cu moralitatea! I.L.: De ce e Sorin Oprescu mai prezent pe Realitatea chiar şi decât dumnevoastră în ultimele zile? Păi, e erou, e eroul zilei, nu? Habar n-am!
I.L.: Sunteţi invidios că v-a luat locul pe Realitatea? Până acum eraţi dumneavoastră. Vă rog să faceţi o monitorizare a ştirilor de la Realitatea TV şi o să vedeţi că sunt cel mai puţin prezent dintre candidaţi. Am avut discuţia asta cu prezenţa mea în emisiuni cu Sergiu Toader, care îmi spunea: „Bă, nu eşti cam des?“, că Sergiu conduce, nu conduce Vîntu. Zic: „Bă, uită-te pe monotoriză ri!“. Iar pe monitorizările de ştiri apar ca fiind cel mai slab mediatizat la ştiri, că ştirile contează. La emisiuni sunt prezent, dar sunt prezent ca oricare partid care contează. I.L.: De ce contaţi? Am curajul să fac un concurs cu toţi liderii ăştia politici. Vă garantez că, la mare distanţă, poziţiile mele au fost cele mai penetrante în ce priveşte anticorupţia, cele mai penetrante apropo de dezvă luiri legate de activitatea profesională. Pentru presă cred că ăsta e subiect. Nu i-am cerut vreodată lui Vîntu să dea vreun telefon pentru mine şi n-a dat vreun telefon pentru mine. Singurele discuţii pe care le am sunt cu oamenii din Realitatea, care o parte au lucrat cu mine, o parte au lucrat pentru mine. I.L.: Dar ştiu că dv. sunteţi amic cu Sorin Ovidiu Vîntu... Da. Dar uite, ştiu că Băsescu nu e amic cu Sorin Ovidiu Vîntu şi totuşi îl mediatizează.
CE SPUNE DESPRE
Citiţi şi: EDITORIALUL EVZ: Populişti şi administratori