Informații referitoare la afecțiunile bucale din epoca de piatră sunt dezvăluite printr-o descoperire remarcabilă într-un sit arheologic din Suedia. ADN-ul identificat în „guma de mestecat ” cu o vechime de 9.700 de ani și folosită de adolescenții din acea perioadă aduce în centrul atenției aspecte importante ale sănătății orale de la vremea respectivă.
Cercetarea, efectuată de către o echipă de paleontologi de la Universitatea din Stockholm și publicată în jurnalul Scientific Reports, furnizează, de asemenea, date relevante privind regimul alimentar al acestor comunități preistorice de vânători-culegători.
Guma de mestecat din care au fost prelevate probele a fost probabil mestecată de adolescenţi, atât fete, cât şi băieţi. Exista o anumită vârstă la care făceau asta, a explicat Anders Gotherstrom, coautor al studiului, în timpul unui interviu acordat pentru AFP.
Ce rol avea guma de mestecat în epoca de piatră
În urmă cu trei decenii au fost găsite fragmente de scoarță de mesteacăn îmbibate cu salivă și marcate de urmele dinților, însoțite de oase, în situl Huseby Klev, situat la nord de actualul oraș Göteborg. Aceasta reprezintă una dintre cele mai vechi locații arheologice cu oseminte umane din Scandinavia.
„Se crede că aceste gume de mestecat erau utilizate drept lipici, pentru a asambla diverse elemente. De asemenea, este posibil ca ei să le fi mestecat de plăcere. Sau pentru că le atribuiau virtuţi medicinale”, a adăugat cercetătorul.
„Gumă de mestecat” preistorică a fost descoperită în Suedia. Are o vechime de 9.700 de ani. Sursa foto: Freepik
„Gumă de mestecat” preistorică oferă informații despre afecțiunile bucale
În anul 2019, un prim studiu asupra acestor bucăți de gumă de mestecat a facilitat identificarea profilului genetic al indivizilor. Recent, au fost identificate și urme de ADN non-uman.
„Ceea ce am descoperit a fost un număr mare de bacterii care indică un caz sever de parodontoză, adică o infecţie gravă a gingiilor”, a spus Gotherstrom.
„În unul dintre cazuri ştim că a fost vorba despre o femeie tânără, care a început să-şi piardă dinţii după ce a folosit această gumă de mestecat. Această infecţie trebuie să fi fost foarte dureroasă”, a adăugat el.
Cu ce se hrăneau scandinavii în urmă cu aproape 10.000 de ani
Concluziile cercetării furnizează noi informații despre regimul alimentar al acestei comunități scandinave. Dieta variată includea alune de pădure, carne de căprioară și păstrăv. În urma analizelor, au fost, de asemenea, identificate urme de ADN de măr, raţă şi vulpe.
„Când analizăm un os uman, extragem ADN uman. Dar ceea ce este deosebit de interesant la aceste gume de mestecat este că se poate afla ceea ce a fost ingerat anterior, precum şi bacteriile persoanei respective; nu există altă modalitate de a obţine astfel de rezultate”, a declarat entuziasmat cercetătorul.
„Vedem amprenta lăsată în guma de mestecat de dinţii adolescenţilor din urmă cu mii de ani. Pentru noi, arheologii, există şi o dimensiune filosofică, legătura dintre om, ADN şi artefact”, a conchis Anders Gotherstrom.