Sindicaliștii din cadrul Tarom vor intra în grevă, în condițiile în care conducerea companiei le-a respins cererea de mărire a bugetului de salarii cu 35%. Ei acuză patronatul că tratează cu superficialitate solicitările pe care le-au făcut și refuză o negociere serioasă cu privire la creșterea salariilor. De partea cealaltă, reprezentanții Tarom susțin că nu sunt bani suficienți pentru a rezolva doleanțele angajaților.
Discuțiile dintre sindicaliști și conducerea Tarom s-au derula pe parcursul a două zile, luni și marți, fără să se ajungă la o înțelegere. Sindicatele au cerut mărirea bugetului de salarii cu 35%, însă conducerea companiei susține că nu dispune de resurse financiare. Tarom a supraviețuit pe perioada pandemiei datorită unui ajutor din partea Comisiei Europene, în valoare de 176 de milioane de lei, adică 36,7 milioane de euro.
După ultima rundă de negocieri, încheiată cu un eșec, reprezentanții lucrătorilor din companie au anunțat că vor declanșa conflictul de muncă. Ei vor urma, în acest sens, pașii legali impuși de lege, după care vor intra în grevă. Sindicaliștii acuză patronatul că a tratat cu superficialitate revendicările lor și că nu au acceptat nici măcar o majorare salarială raportată la rata inflației.
„Pe data de 23 august 2022 a fost ultima întâlnire în vederea încheierii unui Contract Colectiv de Muncă între SC Tarom SA şi Sindicatul Unit Tarom (SUT). Din păcate, compania Tarom a tratat superficial negocierile, care au durat timp de două luni, cu doar şapte şedinţe de negociere, fără să reuşească să înţeleagă situaţia financiară precară a angajaţilor care nu au mai avut creşteri salariale încă din anul 2008”, se arată într-un comunicat transmis de sindicatul Tarom.
Angajații companiei înlocuiți cu lucrători de la concurență
Totodată, sindicaliștii susțin că patronatul a renunțat la angajații vechi ai companiei, în cadrul unui proces de restructurare, pentru ca mai apoi să reangajeze oameni de la companii concurente. De altfel, în comunicat, sindicaliștii se întreabă retoric dacă nu cumva directorul general al companiei, Mihăiță Ursu lucrează în favoarea concurenților.
„Tarom alege să renunţe cu foarte mare uşurinţă la angajaţi profesionişti, piloţi, mecanici, însoţitori de bord sau salariaţi din check-in, rampă, cargo, ticketing, cu zeci de ani de experienţă în domeniu, urmând un plan de restructurare care în scurt timp va contracta activitatea companiei, ce va ajunge dintr-o companie istorică o companie regională pe cale de dispariţie.
Nu putem înţelege cum acest director (Mihăiţă Ursu - directorul general Tarom) a preferat să angajeze însoţitori de bord de la o companie concurentă, BlueAir, şi nu a reangajat însoţitori de bord pensionari cu licenţă validă sau pe cei care au avut contract pe perioada determinată. Dl. Ursu lucrează cumva pentru BlueAir?”, se spune într-un comunicat al SUT.
Sindicaliștii anunță declanșarea grevei
Anterior, avocatul sindicatului, Costel Gâlcă, spunea că greva la Tarom se va declanşa, cel mai probabil săptămâna viitoare. Mai întâi, a precizat acesta, va fi o grevă de avertisment, urmată de o încetare generală a lucrului.
„Pot să vă spun că începând cel mai probabil cu săptămâna viitoare în fiecare zi putem să avem grevă. Grevă de avertisment, urmând ca ulterior să fie grevă generală, astfel încât întreaga activitate Tarom să fie blocată, iar dragii noştri parlamentari să nu poată zbura, să-şi ia diurnele de la Bruxelles. De la începutul lunii septembrie, dragii noştri parlamentari vor sta acasă, pentru că avem acest drept legal recunoscut prin lege, ca în situaţia în care o negociere colectivă nu se încheie cu acordul părţilor să putem să declanşăm greva. Deci, este absolut normal”, a afirmat avocatul SUT, Costel Gâlcă.
El a susţinut că ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, şi directorul general Mihăiţă Ursu nu au propus soluții pentru majorarea bugetului de salarii pentru acest an. Reprezentanții sindicatului susțin că mulți dintre angajați primesc salariul minim pe economie, iar majorarea propusă de administrație este de 200 până la 300 de lei.
„Nici măcar rata inflaţiei nu am primit. La piloţi, care sunt aici, cu noi, vă pot comunica dumnealor, s-a oferit undeva sub 7%. Nu se poate aşa ceva, este bătaie de joc! Angajaţilor care lucrează în check-in li s-a oferit 100 de lei, la supervizor 350 de lei, la cei care sunt plătiţi cu salariul minim. Deci, noi suntem acum într-un punct în care putem să declanşăm conflictul colectiv de muncă. Mai aşteptăm încă o ofertă din partea companiei, încă nu s-au terminat negocierile”, a completat
Oferta conducerii Tarom pentru salariați
Pe de altă parte, conducerea Tarom a anunţat anterior, printr-un comunicat, că se află în imposibilitatea de a accepta revendicările solicitate de Sindicatul Unit Tarom şi că propune preluarea drepturilor prevăzute în Acordul în vigoare încheiat cu majoritatea sindicatelor, cu câteva amendamente.
„În urma întâlnirii de astăzi, ce a avut loc la sediul companiei între reprezentanţii Tarom şi reprezentanţii Sindicatului Unit SUT, în cadrul căreia s-au discutat aspectele legate de solicitările SUT cu privire la contractul colectiv de muncă, conducerea companiei a prezentat ultima propunere în ceea ce priveşte contractul colectiv de muncă pe care o poate susţine din punct de vedere financiar.
Propunerea companiei este de preluare a drepturilor prevăzute în beneficiul salariaţilor la nivelul reglementat prin Acordul în vigoare încheiat cu majoritatea sindicatelor constituite în cadrul Tarom, aşa cum a fost prelungit la data de 7.06.2022, cu următoarele amendamente: majorarea valorii tichetelor de masă la 30 de lei; acordarea unor majorări salariale către categoriile prioritare de salariaţi, în limita fondului de salarii aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, conform informaţiilor prezentate către sindicat”, a transmis conducerea Tarom.
Reprezentanţii companiei au reiterat că Tarom înregistrează pierderi de mai bine de 13 ani, iar situația financiară a companiei s-a degradat în ultima vreme. În acest sens, pentru a satisface revendicările Tarom, ar fi nevoie de aproximativ 180 milioane lei, ceea ce ar pune în pericol supravieţuirea societăţii şi menţinerea locurilor de muncă.