Tinerii fermieri din zonele cu pământ roditor, care depun proiecte respectând cerințele autorităților, au cele mai mari șanse să-și dezvolte mici afaceri din bani europeni în anii care urmează.

Micii și marii fermieri din România pot depune, începând de acum câteva zile, proiecte pentru obținerea fondurilor europene pentru agricultură.

Există unele diferențe între Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), încheiat în 2013, și cel abia demarat. Este vorba despre: reducerea numărului de documente solicitate (de exemplu, nu mai este necesar certificatul constatator de la ONRC), depunerea dosarelor în format tipărit și online, vor fi organizate sesiuni anuale continue, cu evaluare periodică lunară. Totodată a fost simplificat mecanismul de acordare a avansului: beneficiarul privat poate primi în avans cel mult 50% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile, după ce Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) dă aviz favorabil pe dosarul de achiziții. Beneficiarii pot cere decontarea TVA fără documentele de plată și extrasele de cont încă de la prima cerere de plată și nu doar la ultima cerere de plată. Alte schimbări sunt: plata la factură, existența unei baze de date cu prețuri de referință pentru PNDR, derularea online a achizițiilor private, precum și mai puține controale pe teren.

Piedicile începătorilor

O mare parte din fondurile europene din PNDR sunt alocate tinerilor care doresc să dezvolte businessuri la țară. Deși o asemenea inițiativă sună bine pe hârtie, în realitate ea întâmpină numeroase probleme. Unele dintre acestea sunt, potrivit lui Călin Nuțu, director în AFIR, proprietatea terenului, în condițiile în care, pentru un proiect finanțabil cu bani UE este necesară o formă de proprietate clară (or, în lipsa cadastrului, România are un mare dezavantaj), dar și respectarea planului de afaceri depus inițial.

Afacerile mari, dezavantajate

Potențialii beneficiarii sunt nemulțumiți de „birocrația excesivă”, de condițiile de accesare a banilor și de criteriile de eligibilitate. „Se adresează cu foarte mulți bani unui segment neinteresat și neviabil, al micilor producători. Marile proiecte pot accesa până la 500.000 euro, în timp ce cele mici, cu 5 hectare, pot lua până la 2 milioane euro. Acestea nu au ce face cu acești bani, dar nici nu au cum susține partea de cofinanțare”, comentează Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Conform acestuia, criteriile de eligibilitate îi „penalizează” pe producătorii din zonele defavorizate, care primesc un punctaj mai mic decât cei din zonele cu pământ roditor.

10 pași de urmat

Persoanele care doresc să-și înființeze sau să-și dezvolte afaceri în agricultura românească din fonduri europene trebuie să urmeze anumiți pași pentru a obține acei bani. Iată care sunt etapele, potrivit reprezentanților AFIR:

1. Citirea Ghidului Solicitantului, îndreptarul ce conține toate etapele și documentele necesare, pentru fiecare submăsură de investiție.

2. Identificarea sursei cofinanțării, dacă este cazul.

3. Verificarea dacă solicitantul îndeplinește condițiile minime de accesare: să fie persoană juridică română, să acționeze în nume propriu, să asigure surse financiare stabile și suficiente pe perioada implementării proiectului care presupune cofinanțare, să aibă vârsta de cel puțin 18 ani împliniți, sediul social și punctele de lucru trebuie să fie situate în spațiul rural, unde se va desfășura și activitatea.

4. Alegerea submăsurii prin care solicitantul dorește să obțină finanțare.

5. Redactarea și depunerea proiectului (cererii de finanțare).

6. Evaluarea cererilor de finanțare.

7. Selecția cererilor de finanțare.

8. Stabilirea punctajului aferent fiecărui proiect de investiție. Un solicitant este eligibil atunci când adună punctajul minim stabilit.

9. Solicitantul declarat eligibil este notificat că va primi finanțare.

10. Semnarea contractului de finanțare cu AFIR.