Vicecancelarul german Sigmar Gabriel se află într-o vizită în Iran, pentru a promova afacerile germane și pentru a încerca să explice că țara sa este deschisă la cooperare economică cu Teheranul. Mulți experți se întreabă dacă această schimbare comercială va da roade.

Sigmar Gabriel este conștient de faptul că vizita sa în Iran este criticată, dar ministrul german este obișnuit să aibă de-a face cu controversele din viața publică atunci când este vorba despre încheierea unor acordul cu regimuri din Orientul Mijlociu, scrie EurActiv.

Au existat deja multe critici la adresa acordurilor de vânzare a armelor semnate între Germania și Arabia Saudită, ca și a declarației sale că liderul egiptean Abdel Fattah al-Sisi este un „președinte impresionant”.

În timpul celor două zile, ministrul și-a apărat poziția, ca de obicei.

A recunoscut că există diferențe pe problema războiului din Siria, ostilitatea față de Israel și pedeapsa cu moartea pentru homosexuali - și acestea sunt probleme importante, dar a insistat că interesele economice germane sunt mai presus de acestea și nu ar trebui ascunse.

Multe mii de locuri de muncă din Germania se bazează pe activitatea din alte țări, așa că schimbarea prin comerț va aduce în Iran un proces de modernizare internă, spune el.

După semnarea acordului nuclear cu Iranul, în iulie anul trecut, companiile nemțești au vizat această piață de desfacere. De altfel, Gabriel a fost primul politician european de rang înalt care a făcut o vizită la Teheran, în fruntea unei delegații comerciale.

„Există un interes uriaș din partea Germaniei, după ridicarea sancțiunilor impuse Iranului”, a spus expertul în Orientul MIjlociu, Rudolf Gridl.

Gigantul Siemens, care este activ în regiunea Orientului Mijlociu de 150 de ani, vrea un dialog apropiat cu Teheranul și a insistat că produsele germane au încă „o reputație impresionantă în Iran”, existând o tradiție lungă între cele două țări.

Conform Ministerului german de Externe, volumul schimburilor comerciale a depășit 2,.4 miliarde de euro în 2015.

Cel mai important obstacol în calea investițiilor germane este refuzul constant al băncilor europene de a avea de-a face cu Iranul, în urma impunerii de sancțiuni de către SUA.