Congresul american va sancționa proiectul rusesc al gazoductului Nord Stream 2

„Nu vom putea asigura apărarea Occidentului dacă aliații noștri devin din ce în ce mai dependenți de Rusia”, a declara, în urmă cu câteva luni, Mike Pence, vicepreședintele SUA, în legătură cu proiectul gazoductului Nord Stream 2.

Pence a denunțat implicarea Germaniei în acest proiect, care o va facve „literalmente prizoniera Rusiei”, estimând că „este pur și simplu inacceptabil” de a vedea cum „prima economie europeană continuă să ignore amenințarea agresiunii rusești și să-și neglijeze propria apărare dar și să neglijeze apărarea noastră comună”.

Nu este  prima oară când un înalt responsabil american denunță în termeni duri proiectul Nord Stream 2. La summitul NATO organizat la Bruxelles în iulie 2018, președintele american Donald Trump a spus exact același lucru despre Germania. „Plătește miliarde de dolari Rusiei pentru aprovizionarea cu energie și trebuie să plătim pentru a o proteja împotriva Rusiei. Cum să explici asta? Nu este corect ", a lansat liderul de la Casa Albă.

Companii occidentale pun umărul alături de Gazprom

Cu un cost estimat de 9,5 miliarde de euro, proiectul Nord Stream 2 își propune să construiască o conductă de gaze prin Marea Baltică pentru a face din Germania o poartă de intrare pentru gazul natural rusesc în Europa occidentală, ocolind Ucraina.

Construit de un consorțiu condus de gigantul rus Gazprom (50%) și reunind grupurile europene OMV (Austria), Shell (Marea Britanie/Olanda), Engie (Franța), Uniper și Wintershall (Germania), Nord Stream 2 va permite Rusiei să exporte către Europa aproximativ 110 miliarde de metri cubi pe an (dacă se adaugă și capacitățile gazoductului Nord Stream 1, inaugurat în 2011).

Statele Unite, dar și mai multe țări membre ale Uniunii Europene, sunt, prin urmare, total ostile acestui proiect. Printre motivele acestei opoziții, se susține că Nord Stream 2 ar submina politica europeană de diversificare a aprovizionării cu gaz.

În plus, Nord Stream 2 ar afecta economia ucraineană, care depinde foarte mult de tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. În sfârșit, sunt invocate și considerente de mediu.

Europa o arde gazos

Uniunea Europeană a căutat să pună bețe în roțile Nord Stream 2. La începutul acestui an, Comisia Europeană a decis să supună operatorii din afara UE regulilor Uniunii Energetice, care insistă pe transparența prețurilor, să garanteze accesul la infrastructură terților și să separe activitățile de transport și producție de gaz.

Ceea ce ar reduce influența și controlul Gazprom asupra Nord Stream 2. Motiv pentru care, în octombrie, grupul rus, prin intermediul unei filiale elvețiene, a sesizat un tribunal internațional de arbitraj pentru a contesta această decizie.

Cu toate acestea, europenii sunt divizați în privința proiectului Nord Stream 2. În timp ce Germania este în mod evident favorabilă, alte țări sunt foarte ostile, precum Polonia (țară pățită cu rușii) , sau ezitante, precum Danemarca, care, la 30 octombrie, i-a livrat în final lui Alexei Miller, boss-ul Gazprom, autorizația de construcție pentru ca secțiunea conductei să treacă prin apele sale teritoriale.

La Washington se pregătește o ofensivă împotriva Nord Stream 2, via National Defense Authorization Act (NDAA) 2020, adică legea autorizării apărării naționale, care stabilește bugetul Pentagonului și cuprinde diferite măsuri de ordin politic.

Astfel, potrivit senatorului Jim Risch, președintele Comitetului Afacerilor Externe al Senatului, NDAA prevede sancțiuni împotriva companiilor participante la proiectul Nord Stream 2, scrie Opex 360. Și, a explicat senatorul pentru Defense News, această dispoziție ar urma să fie adoptată facil dat fiind faptul că administrația Trump și Congresul au găsit un acord cu privire la acest subiect.

„Textul cu privire la sancțiuni nu a fost făcut public dar senatorul Rish a declarat că el este apropiat de legea protecției securității energetice a Europei a senatorului Ted Cruz și adoptată cu 20 de voturi contra 2 de Comitetul Afacerilor Externe din Senat, în iulie”, arată Defense News.

Proiectul de lege în cauză prevede sancționarea companiilor care operează navele folosite la construirea conductelor Nord Stream 2 și TurkStream (care trebuie să tranziteze Marea Neagră pentru a ajunge în Turcia).

Polonia a sancționat deja o companie legată de proiectul Nord Stream 2. La 8 noiembrie, Oficiul Antimonopol Monopol (UOKiK) a impus grupului Engie o amendă de 40 de milioane de euro, pe motiv că grupul francez a „refuzat în mod repetat, fără niciun temei legal”, să îi furnizeze informații cu privire la finanțarea gazoductului, precum și detalii despre relația sa cu Gazprom.