Călin Georgescu, sursa: Inquam Photos / George Călin
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul formulat de Călin Georgescu și Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) privind anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Decizia elimină orice posibilitate pentru Georgescu de a mai contesta anularea scrutinului.
Decizia ÎCCJ: Fără cale de atac
În cadrul procesului derulat la ÎCCJ, completul de judecată a considerat recursul lipsit de interes și inadmisibil. Recursul, aminteşte Înalta Curte, este "împotriva Încheierii din data de 12.12.2024 şi a Sentinţei civile nr. 138, din 18 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de suspendare întemeiate pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004”.
Instanța a hotărât asupra mai multor aspecte, astfel:
- Respinge excepția nulității recursului, ca nefondată.
- Admite excepția lipsei de interes a recursului și, în consecință, respinge recursul formulat de APALP și Călin Georgescu.
- Respinge cererea de sesizare a CEDO ca inadmisibilă.
- Respinge solicitarea de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR), ca nefondată.
Prin această decizie definitivă, ÎCCJ a subliniat că nu există temei legal pentru repetarea turului 2 al alegerilor prezidențiale.
De ce nu poate interveni CEDO?
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu are competența de a anula sau relua alegeri în statele membre. Aceasta poate analiza doar dacă în cadrul unui proces au fost respectate drepturile fundamentale ale reclamanților. În cazul lui Călin Georgescu, solicitarea a fost respinsă ca inadmisibilă, deoarece instanțele naționale au respectat procedurile legale.
Reclamanții la CEDO fac, de obicei, două greșeli comune. În primul rând, aceștia se adresează CEDO pentru cauze care nu intră în competența sa. CEDO nu analizează dosare penale sau administrative pe fond, ci doar dacă drepturile omului au fost respectate în proces. O a doua greșeală este aceea că interpretează eronat deciziile CEDO. Chiar dacă CEDO ar fi constat încălcarea unor drepturi, aceasta nu ar fi putut decide reluarea turului 2 al alegerilor.
În cazul de față însă, respingerea cererii de efectuare a unei trimiteri pentru solicitarea unui aviz CEDO, ca inadmisibilă, are la bază mai degrabă faptul că o astfel de procedură nu este prevăzută de legislație. Reclamantul poate face o solicitare separată către CEDO, după epuizarea căilor de atac naționale pentru a se constata (sau nu) încălcarea drepturilor omului în cadrul procesului. Procedura pentru apelarea la CEDO este diferită de cea a Curții de Justiție a UE, unde se pot trimite întrebări preliminare prin care se poate solicita interpretarea legislației europene de CJUE.
Călin Georgescu. Sursa foto: facebook / Călin Georgescu
Ce urmează pentru Călin Georgescu?
După această înfrângere definitivă, Georgescu nu mai are nicio cale de atac ordinară pentru contestarea alegerilor. Singura sa opțiune rămâne continuarea activității politice, însă fără posibilitatea de a schimba rezultatul scrutinului.
Decizia ÎCCJ confirmă astfel că turul 2 al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 rămâne valabil, iar încercările de contestare ale lui Călin Georgescu au eșuat definitiv.
