George Tzipoia-70 / „Aripi și Stele – La Porțile Sacrului”

Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României şi Ministerul Culturii, organizează în data de 12 mai 2016, de la ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României (spațiile Symposium și Euphoria, parter), vernisajul expoziţiei aniversare George Tzipoia-70, cu titlul „Aripi și Stele – La Porțile Sacrului”.

Expoziţia rămâne deschisă până duminică, 12 iunie 2016. Intrarea este liberă. De asemenea, în data de 24 mai 2016, de la ora 19.00, la Galeria Romană din București, va fi deschisă expoziția „Destine Artistice, Țipoia şi Tzipoia”, în care lucrările lui George Tzipoia vor fi expuse alături de cele ale tatălui său, Alexandru Țipoia. Cele două expoziții sunt dedicate memoriei lui Alexandru Țipoia și operei sale de excepție.

Fiul pictorului Alexandru Țipoia, George Tzipoia s-a născut în București la 6 mai 1945. În 1955, la vârsta de 10 ani, are prima expoziție personală, în pavilionul de expoziții din Parcul Herăstrău. În 1967 obține diploma de Arte Plastice a Institutului Pedagogic din București, la clasa profesorului Traian Brădean. Din 1968 până în 1982, expune în cadrul numeroaselor expoziții colective organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România, al cărui membru devine în 1974. Din 1982 se stabileşte în Elveția, la Geneva, cerând azil politic și refăcând, în sens invers, drumul stră-străbunicului său, Louis-Adolphe Leyvraz (1820-1892), care a venit la București în anul 1839 și a fondat colonia elvețiană din Capitală. Din 1982, activitatea artistului se desfăşoară în Elveția și Franța.

George Tzipoia are numeroase participări la expoziții colective și o serie de expoziții personale la Geneva: expoziția din 8 martie 1990, în favoarea României, intitulată „Crucificări pentru România”, aflată sub Înaltul patronaj al Regelui Mihai și al Reginei Ana, de la Manoir de Cologny; expoziția din 1997, deschisă la Palatul Națiunilor Unite, precum și cea din 2013, de la Consiliul Europei, intitulată „Rădăcini europene. Aripi și Stele”.

Este autor și editor al primului album monografic „Alexandru Țipoia” (apărut în Elveția și Franța), precum și al volumelor „Centenar Alexandru Țipoia” și „Muzica în Arta lui Alexandru Țipoia”, editat de Institutul Cultural Român. Ultimele două lucrări au apărut în 2014, an în care Academia Română l-a omagiat pe Alexandru Țipoia, la 100 de ani de la naștere (septembrie 1914).