Actualitate
George Enescu a avut dosar de securitate şi nume de cod Enache. Francezii se temeau că marele compozitor va fi răpit şi dus în România
Comuniştii l-au urmărit pas cu pas pe George Enescu în exilul parisian pentru că voiau să îl convingă să revină în România. Francezii s-au temut chiar că Enescu va fi răpit.
Puţini dintre tinerii de astăzi ştiu că, în ciuda geniului său, marele George Enescu a murit sărac, în exil, dar mereu a vorbit despre dragostea pentru România. La scurt timp după instaurarea guvernului prosovietic, George Enescu era curtat de comunişti. Îl regăsim, în imagini rare, la ambasada Moscovei, împreună cu Mihail Sadoveanu. Enescu însă nu a mai revenit în ţară din 1946, după un turneu în America şi Canada, potrivit stiri.tvr.ro.
Enescu se exilase la Paris dar comuniştii au încercat mereu să îl convingă să revină în România. Regimul comunist de la Bucureşti i-au pus chiar numele pe lista candidaţilor pentru Marea Adunare Naţională. În zadar, Enescu a reamintit că îşi menţine ataşamentul faţă de Rege şi popor. După 1951, Enescu a intrat în vizorul permanent al Securităţii care aduna informaţii despre el şi soţia lui, Maruca Cantacuzino.
În dosarul cu numărul 5483, violonista Ioana Voicu-Arnăuţoiu a descoperit că Securitatea îi dăduse lui George Enescu numele de cod Enache. Obiectivul principal era aducerea lui în ţară. Persoane din anturajul lui urmau să fie corupte pentru a-l convinge să revină în România.
Ne puteți urmări și pe Google News
George Enescu, născut la 19 august 1881, a murit în exil pe 4 mai 1955, la Paris.
Povestea dosarului lui George Enescu de la Securitate va fi difuzată, în curând, la Interviurile Telejurnalului de pe TVR.
„Sunt o serie de documente care ne arată cum a decurs exilul lui. O sursă foarte importantă sunt scrisorile lui Corneliu Bedițeanu, să spunem secretarul lui, în fine, omul care a plecat cu el şi cu Maria Enescu din ţară, scrisorile lui către Romeo Drăghici. (...) Corneliu Bedițeanu şi Romeo Drăghici erau doi dintre oamenii de încredere ai muzicianului. Amândoi au fost colaboratori ai Securităţii. Corneliu Bedițeanu locuia în Eleveţia şi se ocupa îndeaproape de treburile administrative ale lui Enescu la Paris, în timp de Romeo Drăghici, care se mutase în casa mică din Calea Victoriei, se ocupa de afacerile rămase nerezolvate în ţară”, declara recent Ioana Voicu-Arnăuțoiu, muzicolog şi cercetător CNSAS.
"A existat o dorinţă de legitimare a regimului foarte ciudată. Bunăoară, a existat un plan de aducere forţată în ţară a lui Enescu. Au fost puşi nişte bani la dispoziţia lui Corneliu Bedițieanu, secretar, impresar al lui George Enescu, în fond un colaborator al regimului care, în schimbul unei sume de bani şi avantaje de altă natură, a marşat la o astfel de colaborare încercând să-l determine pe Enescu, aflat pe patul de suferinţă deja, grav bolnav şi în condiţii destul de grele trăitor la Paris, acest Bedițeanu încerca să răspundă comenzilor din ţară care voiau neapărat să-l aducă acasă pe George Enescu, chiar să-l sărbătorească la un moment dat şi să-l determine să participe la prima săptămână a muzicii româneşti. Nu s-a reuşit. George Enescu însuşi s-a delimitat de această tentativă”, explică, la rândul său, Ladislau Csendes, cercetător CNSAS.
Recomandările noastre
