Editura Evenimentul si Capital

GEOANĂ şi alegerile PREZIDENŢIALE din 2009. Scenariile lui Cozmin GUŞĂ despre al doilea mandat al lui BĂSESCU

Autor: | | 2 Comentarii | 3600 Vizualizari

Traian Băsescu ne spunea, în 2009, despre primul său mandat: „Nu mi-a plăcut, dar mai vreau unul.” Nici românilor nu le-a plăcut, aşa că au mers la vot. A fost anul unui moment bizar, nemaiîntâlnit la alegerile prezidenţiale. Seara, am avut un preşedinte, dimineaţa, o dezamăgire. Cozmin Gușă a explicat la Realitatea TV cum a reuşit statul paralel să-i asigure lui Băsescu ”un mandat prezidenţial ocult”.

Cozmin Gușă a povestit în emisiunea Realitatea Românească momentul nemaiîntâlnit al alegerilor prezidențiale din 2009. În context, el a relatat cum a decurs campania prezidențială și cum se prezentau principalii actori ai celei campanii. Concluzia este una sumbră.

Cu un an înaintea momentului 2009, Cozmin Gușă participa la ultimele sale alegeri, din postura de candidat.

”Am spus atunci public - eram încă angrenat în politică, în 2008 am candidat la Primăria Generală din calitatea de președinte al PIN, un partid al unei noi generații de politicieni - că într-adevăr, acel sistem de vot (uninominal, n.r.) ne va genera, prin prisma banilor și a mitei electorale un sistem electoral mult mai slab decât cel obținut în urma votului pe listă. Așa a fost. Anul 2008 a adus după candidatura la primărie - în care pe hârtie am obținut vreo 7%, pe câmpie vreo 11%, un rezultat prin care mi-am făcut datoria pentru comunitate într-o competiție cu niște oameni pe care nu-i valorizam din punct de vedere volitiv - decizia de a ieși din politică. După acele alegeri din iunie 2008 am ieșit din politică, urmând să mă ocup de alte lucruri. Dacă doar la acest procent de populație, în jur de 10%, pot să am succes, înseamnă că prezența mea în politică este cvasiinutilă. Eu nu am stat în politică să iau indemnizație de parlamentar, am vrut să dezvolt proiecte. Am observat în a doua jumătate a anului 2008, anul pre-electoral, cu atenție, de pe margine. Începusem să scriu la a doua carte pe care am intitulat-o ”Un ospiciu numit România. Cronica unui eșec premeditat”. A ajuns în librării, dar a fost cumpărată foarte repede. Era sistemul Coldea care funcționa, băiatul ăsta care a avut tot timpul o obsesie împotriva mea. Când s-a dus lumea să cumpere cartea li s-a spus de pe la librării că s-ar fi epuizat, dar de fapt se cumpărau 30-40 de bucăți de persoană. Era o carte în care explicam unde ar putea să ajungă România în urma implementării acestui sistem politic, în urma unei dictaturi nevăzute a unui stat paralel care deja se constituise în jurul lui Băsescu în 2008, și cartea a deranjat foarte tare. Nu a mai apucat să fie cumpărată”, a amintit consultantul politic.

Statul paralel avea nevoie de o victorie a lui Băsescu

Anul 2009, explică Gușă, a găsit trei candidați importanți la prezidențiale: Băsescu care nu avea prea multe așteptări, Geoană care era lipsit de carismă și era sub scorul partidului și Crin Antonescu, mult mai carismatic, dar cu un partid sub scorul său electoral.

”Băsescu nu cred că avea mari așteptări de la sine. L-am văzut în campania din 2009 și nu era foarte convins de propriile păreri, însă cei care prinseseră mare putere sub mandatul lui, statul paralel, aveau nevoie ca el să mai câștige un mandat. Existau pe piață în 2009 doi contracandidați cu șanse. Unul, Mircea Geoană, lipsit de carismă, care avea un scor mult sub scorul partidului, sub scorul PSD, care era deja total baronizat, îl avea ca secretar general pe Liviu Dragnea și o altă eminență cenușie, Viorel Hrebenciuc, respectiv un candidat carismatic din partea PNL - Crin Antonescu, care avea și el șansa lui, grefată pe structura unui partid de mai puțin succes organizatoric, cum era PNL-ul. Deci anul 2009 începea cu probleme pentru un Băsescu care nu făcuse mai nimic în mandatul lui, cu o disperare a oamenilor din sistem, care îl doreau pentru acea poziție pentru încă un mandat și cu un Geoană împotriva căruia, dintr-o frustrare personală, lupta inclusiv Adrian Năstase, al cărui loc îl luase la conducerea PSD, și și Ion Iliescu. Geoană avea o sarcină foarte grea pentru că nici nu avea o autoritate așa de mare asupra baronilor”, a explicat Gușă.

Un candidat, în căutarea unui strateg

Cozmin Gușă a fost contactat de Mircea Geoană și a acceptat să lucreze la strategia de campanie, în ciuda ostilității unor oameni din partid.

”Geoană era un tip prizabil la discursul de politică externă, dar nu era un tip care să fie ascultat, nu reușea să impună o disciplină de partid. De aici a venit ideea lui Geoană, cu care eram amic. Pe Geoană l-am întâlnit în 1997, când era ambasador în SUA, iar eu primisem bursă din partea statului american, și atunci l-am întâlnit când a găzduit o recepție la ambasdada României. Apoi ne-am mai întâlnit în perioada în care era ministru de Externe în guvernarea Năstase și eu eram secretar general la partid, iar el a devenit secretar executiv pe relații internaționale. La fel ca în scenariul cu Băsescu din 2004, eu ieșind din politică și scriind la carte, pregătindu-mă de consultanță internațională, Geoană m-a sunat și m-a rugat să stăm de vorbă. Și am stat, chiar la el acasă. M-a rugat să îl ajut în campanie. Că el dorește să candideze. I-am zis: ”tu ai o situație grea în partid. Iliescu e împotriva ta, Năstase e împotriva ta. Pe baropnii ăștia nu îi disciplinezi, în Dragnea nu îl poți încrede”. Îl cunoșteam pe Dragnea din 2001. Când intrase Dragnea în PSD eu i-am semnat carnetul de partid. ”E foarte greu, în sondaje ai acum între 12 și 13%, vrei să lupți?” A zis ”vreau să lupt”. Am zis bine, dar am o condiție. ”O să fiu strategul campaniei tale, dar nu ne întâlnim la partid cu structura de campanie pentru că tu nu o să poți controla acea structură de campanie și vorbim degeaba acolo”. Eu cunoșteam legăturile subterane ale lui Deragena cu Băsescu. Știam și apetența lui Hrebenciuc de a juca fel de fel de jocuri. Geoană făcuse greșeala să promită că o să aibă doi șefi de campanie. Un șef pe organizare era Dragnea și alt șef pe ceva inventat era Hrebenciuc. I-am zis: ”nu o să vin la partid, dar o să lucrăm, individual””, a relatat Gușă.

”Am început să lucrez cu Geoană în 2009, lucru care a deranjat foarte tare structura, Iliescu nu a așteptat nici o săptămână ca să mă înjure. Unii erau bucuroși, pentru că considerau că e o șansă în plus pentru Geoană. Iliescu a ieșit la rampă, a început să îmi aducă fel de fel de invective. L-am lăsat în pace. În final s-a liniștit, dar în tot anul 2009, Ion Iliescu a avut grijă să îi tragă preșul de sub picioare lui Geoană. Apoi au venit alegerile europarlamentare, care au fost un soi de repetiție pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului, în care s-a văzut potențialul. PSD-ul stătea bine, dar Geoană era un candidat sub potențialul partidului. PNL-ul stătea așa și-așa, dar Crin Antonescu era un candidat peste potențialul partidului. S-au făcut și celebrele experimente, gen EBA, în care s-au picurat voturi la nivel individual pentru a-i oferi un mandat de europarlamentar”, a povestit Gușă.

Disperarea echipei lui Băsescu

Pentru Geoană, una dintre probleme a fost chiar partidul pe care îl conducea, subliniază consultantul. Totuși, campania a început să se lege, iar acest succes a generat disperarea oamenilor lui Băsescu, care au trecut la ”acte de tip terorist”.

”Campania din 2009 a debutat fără lucruri furtunoase, cu un Geoană care era președintele Senatului. În România funcționau mai multe televiziuni de știri, unitatea de ofițeri acoperiți din presă devenise activă. Începeau fel de fel de Fake News. Lui Geoană îi era destul de greu. Te trezeai cu tot felul de baroni, primari, consilieri care nu aveau încredere în el. Având în vedere experiența negativă a lui Geoană la alegerile din 2004, în care a pierdut din primul tur la primărie, era destul de greu de convins structura de partid. Până la urmă, partidul s-a coalizat în jurul lui și campania s-a derulat destul de calm, cu foarte multe lovituri subterane, cu foarte multe presiuni asupra patronilor din mass-media. Cu Vântu am avut foarte multe episoade ciudate în acel an. Meritul lui este că până la urmă nu a dezarmat nici atunci. Rolul lui Vântu în campania lui Geoană a fost unul de tip negativ. El a fost transformat într-o țintă, apropo de arestarea lui Nicolae Popa către finalui anului.

Cert este că baronii erau conectați mai degrabă la structura guvernamentală care se afla în aria de decizie a lui Băsescu și atunci făceau joc dublu. Am fost nevoit totuși de la un anumit moment să mă mai duc prin Kiseleff să mai stau cu cei care mai veneau pe acolo, să mai verific trădările lui Dragnea, să-l mai miros pe Hrebenciuc.

Victor Ponta avea o imagine bună și Geoană voia să-l integreze în structura de campanie. Eu știam prieteniile lui Ponta cu oamenii din jurul lui Băsescu și m-am opus mult timp ca el să vină în structura de campanie. I-am explicat și lui Victor atunci că o să-i fie greu să reziste la presiunile pe care o să le facă oamenii de lângă Băsescu asupra sa, dar până la urmă s-a ambiționat, eu am cedat și așa a ajuns purtătorul de cuvânt al campaniei prezidențiale a lui Geoană”, a explicat consultantul.

A fost momentul în care echipa de campanie a lui Băsescu, dar mai ales structurile care doreau să îi aducă un nou mandat, au abordat o tactică mai agresivă, relatează Cozmin Gușă.

”Pe această campanie în creștere a lui Geoană, în timpul verii 2009, s-a ajuns la o disperare în echipa lui Băsescu, care nu avea ce să pună pe masă pentru că nu făcuse nimic în primul mandat, au început cu fel de fel de acte de tip terorist. L-au pus pe Vântu sub mandat de ascultare pe scuritate națională, cu scopul de a intercepta și telefoanele cu care vorbește Vântu, de la mine la Geoană și alții. Nu m-am prins la înceoput. Adică Coldea stătea și ne asculta și mergea în fața lui Băsescu victorios că știe strategiile de campanie. Eu vedeam echipa lui Băpsescu. Erau doi-trei băieți inteligenți, dar nu erau de un nivel prea mare. Dar începeau să reacționeze înaintea acțiunilor noastre. Am zis: ah, ăștia ne ascultă. Și-atunci am avut o înțelegere cu Vântu și cu Geoană și cu alții în campanie: să nu vă mirați dacă auziți prostii la telefon. O să spun fel de fel de prostii ca să îi induc în eroare pe ăia care ne ascultă. Inventam anumite situații care nu se mai făceau, ca să îi induc în eroare”, a povestit consultantul.

Agenții acoperiți din presă

Referitor la perioada campaniei din 2009, consultantul a subliniat numărul mare de agenți acoperiți din presă, dar și din politică sau administrație și business. O ”debăsificare” ar fi trebuit făcută ulterior, după venirea lui Iohannis, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

”O treabă neplăcută care s-a întâmplat la Realitatea în vremurile alea era că Vântu avea impresia despre el că e suficient de inteligent ca să poată să coordoneze o echipă de directori ai Realității care atunci erau ofițeri acoperiți. Eu i-am spus: ”Băi Sorine, nu ești în stare. Tu ești cu agenți acoperiți ai unor servicii în poziție de directori și tu îți închipui că ai capacitatea să-i coordonezi. Nu ai”. Avea o părere mai bună despre sine. Avea și calități, dar și multe defecte.

Băieții care sunt ofițeri acoperiți nu sunt cu convingeri sau cu fișa postului. În epoca Băsescu s-a exagerat foarte mult cu recrutarea unor oameni din zonele de decizie politică, mediatică, business, administrație. Oamenii care au conștiință profesională oricum trag în direcția în care un serviciu secret de prestigiu indică. E conștiință națională. Exagerarea asta de a-i recruta pe toți, de a le da avantaje materiale și imunitate, le generează acestor oameni un soi de sentiment de semizei: tu poți să furi că nu te arestăm. Sunt exemple foarte multe de oameni care au fost recrutați, care în cele din urmă au fost deferiți justiției pentru niște fapte pe care nu le-au făcut pentru ei, ci în beneficiul ofițerului de legătură sau a altora.

După epoca Băsescu nu s-a debăsificat România. Klaus Iohannis a făcut această mare greșeală. Nu a fost preocupat să debăsifice România. Poate nu a foast în stare, poate felul în care a ajuns la putere a ținut cont de această structură. Problema securismului e una de care nu ne-am vindecat pentru că nu am avut curajul să ne spunem că ar fi problemă pentru societatea românească. Noi nu am avut curajul nici înainte de '89 să spunem asta”, a povestit Gușă.

Acțiunile de destabilizare a lui Geoană

Pe măsură ce campania avansa, acțiunile de destabilizare a lui Mircea Geoană, acțiuni care veneau inclusiv din partid, s-au intensioficat, amintește consultantul.

”Eu vedeam în partid cum se intensifică acțiunile de destabilizare a lui Geoană. Vedeam acțiunile ciudate ale lui Dragnea. Îl vedeam pe Iliescu disperat să îl convingă pe proaspăt alesul de la București să candideze la prezidențiale ca să îi mai ia din voturi lui Geoană. O acțiune a statului paralel a fost să îl oblige pe Oprescu, probabil cu niște dosare de șantaj, să intre în campanie pe mâna lui Iliescu, pentru ca Geoană să nu poate să facă scor, în ideea în care îl băgăm pe Oprescu cu Iliescu în spate și ia vreo 10-15% de la Geoană, iar Geoană nu se mai califică. Oprescu a intrat în campanie, în final a făcut un amărât de 3%, dar nu mai conta, deoarece se intensificase campania așa de mult încât Iliescu și Oprescu deveniseră total secundari, terțiari.

Și cu Vântu am avut probleme în vara aia. Puneau mare presiune pe el să schimbe barca. În final nu a schimbat-o, dar nu a schimbat-o pentru că i-am spus că dacă iau o miza, mă duc cu ea până la capăt, dacă câștig sau dacă pierd. A mai stat Vântu în vara aia și s-a gândit, nu am vorbit cu el vreo 3 săptămâni. În final a revenit, nu neapărat într-un sprijin la Geoană explicit, pentru că Realitatea era și atunci echilibrată, dar să nu devii gazetă de perete a statului paralel sau a lui Băsescu”, a explicat Gușă.

O vizită în SUA, două la Moscova

Un moment relevant în campanie au fost vizitele consultantului politic la Casa Albă și apoi la Moscova.

”Cu America a fost o poveste intereantă. Mi-am organizat în vara aia o vizită la Casa Albă, din calitatea mea de Cozmin Gușă, fost bursier al statului american și strateg al lui Geoană, și am obținut o întrevedere la începutul toamnei cu consilierul pe politică internațională Europa și Asia al lui Obama, un evreu destul de tânăr, inteligent, pentru că eu mi-am dat seama că din disperarea pe care o arată echipa lui Băsescu în frunte cu Coldea și restul se va ajunge la fraudare. M-am dus, am fost primit oficial la Casa Albă și am discutat cu el vreo oră. Omul era mirat. I-am zis că noi avem o campanie corectă. După cum merge campania, Geoană o să câștige și nu avem vreo altă dedicație decât treaba de consolidare de tip euro-atlantic. Dar ne vom împiedica de ceva: de fraudare. Eu presimt că din disperare se va ajunge la fraudare, se poate ajunge la arestări. Omul și-a notat temeinic. Toată întâlnirea a fost filmată oricum. Am zis: nu vin să pârăsc pe nimeni. Dar în calitate de partener strategic v-aș cere să aveți această dedicație de a asigura niște alegeri corecte și tot efortul nostru să nu fie în van. Oamenii s-au uitat cu seriozitate, iar seriozitatea lor a fost dublată de faptul că au refuzat să-l primească la Casa Albă pe consilierul prezidențial pe securitate al lui Băsescu, celebrul Iulian Fota. Cu care m-am întâlnit pe străzile Washingtonului, care se chinuia să ajungă la Casa Albă și nu l-au primit. Semn că eu și candidatul eram partea prizabilă din punct de vedere al euroatlantismului”, a relatat Gușă.

Relatarea vizitei a fost o lovitură pentru advresarii care încercau să acrediteze ideea că întâlnirea nu a avut loc.

”În final le-am trimis de pe site-ul oficial al Casei Albe întâlnirea consemnată, ora, participanții, pentru că altfel nu reușeam să contrabalansez manipularea de presă. A fost și o chestie amuzantă. După întâlnire, care m-a consumat, m-am dus pe malul Potomacului cu un prieten american și era așa, începutul după-amiezii, și mă suna Gâdea de la Antena 3 să intervin în direct, să povestesc întâlnirea. Am intrat la Antena 3 și am povestit parte din întâlnire și am zis că, în afară de faptul că am vorbit despre posibila fraudare, s-a mai întâmplat un lucru. Am făcut un personaj din România celebru. Pe vestitul Blaga. Am spus că va fi unul, Blaga, care va coordona toată acțiunea de fraudare din punct de vedere politic. A făcut deliciul presei. Pe Coldea nu știu dacă l-am pomenit, dar el era cel care lupta cel mai tare pentru perpetuarea lui Băsescu. Maior mai avea niște relații subterane cu Mircea Geoană. Fuseseră colegi la partid. El a devenit director de cabinet la Geoană după ce Geoană a luat președinția PSD. Din acea poziție s-a trezit în poziția de director SRI pe o așa-zisă cutumă ce se voia să fie impusă, ca șefii de servicii să vină de la Opoziție. Era de fapt un joc al unui stat subteran”, a subliniat consultantul.

După vizita în SUA a urmat una la Moscova, o vizită pe care Gușă o anunțase partenerului strategic american.

”Am făcut o vizită și la Moscova. Dar asta am vorbit la Washington atunci. ”Domnule, în virtutea relației de punte pe care ne-ați trasat-o și nu ați mai revenit la ea, eu o să fac o vizită și la Moscova, dar cu știrea voastră, ca să anunț apetența noastră pentru un joc cu partenerul strategic, dar de dialog cu Rusia, în condițiile în care candidatul ar putea să fie și președinte”. M-am dus la Moscova, am avut întâlniri în care am discutat onest și am venit la București. Au făcut un mare tapaj atunci. Eu uitasem un cotor al biletului pe care scria Moscova-București, pe care l-a găsit cineva și care a ajuns la un jurnalist, care l-a publicat arătând: ”uitați trădarea, Cozmin Gușă e KGB”.

Lumea asta a serviciilor secret e complicată. Asta a fost istoria. Sigur că în mintea lui Coldea și a altora, placa asta a mers mereu. De-aia l-ai văzut pe Darius Vâlcov, finul meu, cum a spus că am încercat eu să-l recrutez pentru KGB. De-aia consilierul ăsta de la Scroviștea a lui Dragnea, Doru Bușcu, a reluat acum o săptămână povestea. Asta este placa gen Coldea, sau care a fost inventată în alte vremuri, ale lui Năstase, când s-au întâmplat lucruri reprobabile în relație cu Rusia din punct de vedere economic, tocmai pentru decredibilizare”, a rememorat Gușă.

Consultantul a amintit și despre greșeala lui Geoană, care a făcut propria vizită la Moscova.

”A, că Geoană a făcut o greșeală cât partidul lui de mare că s-a dus la Moscova fără să îmi spună și s-a întâlnit cu mâna a treia, asta a fost un accident de care nu am aflat în campanie, l-am aflat mult după. Nu contat mult pentru campanie, dar a contat pentru mine. Părerea mea este că totuși Mircea Geoană, în pofida succesului electoral, în final s-a împușcat în picior. Cum a făcut Carol al II-lea când nu a vrut să meargă în armată”, a spus Gușă.

Antonescu, prea ambițios

Viorica Dancila, veste ingrozitoare! A fost internata de URGENTA, in urma cu putin timp

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI