Preşedintele PSD susţine că, în urmă cu doi ani, a discutat cu Traian Băsescu formarea unui guvern PSD-PDL în cazul în care moţiunea de cenzură împotriva cabinetului Tăriceanu ar fi trecut.

Ioana Lupea: Ştiaţi că Ilie Sârbu negocia de doi ani, potrivit propriei declaraţii, cu Traian Băsescu? Mircea Geoană: L-am întrebat şi noi. A spus un alt lucru, că acum doi ani, la moţiunea de cenzură împotriva guvernului Tăriceanu, a existat o negociere cu PDL pentru formarea unei majorităţi. N-a funcţionat atunci pentru că n-a trecut moţiunea. Dar asta nu înseamnă că Sârbu este de doi ani într-o negociere perpetuă cu PDL.

I.L.: N-aţi fost dumneavoastră acum doi ani, la moţiunea de cenzură, să discutaţi cu Băsescu? Nu dv. aţi negociat formarea unei majorităţi cu PDL? Ba da. Am vrut să facem o majoritate PSD-PDL acum doi ani. Dacă moţiunea trecea, România trebuia să aibă un guvern, respectiv un guvern PSD-PDL

Mircea Marian: N-a trecut pentru că i-au lipsit zece voturi de la PSD. În campania electorală pentru alegeri aţi spus că vin mesageri de la Cotroceni. Şi de la Cotroceni, şi de la PSD. Au existat tatonări, au fost discuţii şi cu liberalii, şi cu PDL. Am tras un semnal de alarmă, că aceste discuţii trebuie să fie coerente şi disciplinate. Una e să te duci cu un mandat, cu o misiune, să vezi cum merg lucrurile, să vezi dacă e posibil să faci o majoritate. Şi alta e să mergi să te oferi să fii un canal de comunicare. Exemplele recente ne arată că toţi cei care se oferă prea mult, fără aprobarea partidului, riscă să termine prost.

I.L.: În cazul în care aţi fi mers pe varianta cu PNL, care avea puţine şanse să aducă PSD la guvernare, credeţi că vi s-ar fi cerut socoteală în partid? Când UDMR a trecut lângă PDL, a devenit clar că nu mai poate fi realizată o majoritate împotriva voinţei preşedintelui. Varianta era a unei majorităţi PSDPNL- UDMR, la care am lucrat cu PNL şi care urma să fie anunţată în noaptea alegerilor. Ideea era să mergem şi la Cotroceni, şi în parlament cu o majoritate clară şi de necontestat. A eşuat datorită calculelor prost făcute de PNL şi de Tăriceanu, referitoare la şansa lui de a obţine un nou mandat de premier. După dezertarea UDMR, aveam de ales între o gherilă politică fără finalitate, să ţinem ţara în suspans într-un fel de vodevil. Sau să mergem la guvernare, nu în condiţii ideale. Şi eu aş fi preferat ca PSD să fie partenerul senior, să dăm prim-ministrul.

I.L.: L-aţi întrebat pe şeful statului dacă este adevărat ce spune fostul şef SIE, Claudiu Săftoiu, respectiv că ştia conţinutul unei discuţii private între dv. şi Ion Iliescu? Nu l-am întrebat şi nici n-am să-l întreb. Dacă domnul Săftoiu are informaţii, m-ar bucura să le aflu. Problema nu este discuţia între Geoană şi Iliescu, ci că planează în continuare o suspiciune în societate faţă de riscul de abuz al puterii statului. Iar legea asta de monitorizare, adoptată conform unei directive europene şi sub impuls american, poate necesară pentru a ne proteja împotriva terorismului, creşte impresia că în România se dezechilibrează raportul dintre puterea statului şi libertăţile individuale. Întrebarea este dacă putem să venim cu legislaţie simetrică prin care să creăm penalităţ i împotriva celor care abuzează de dreptul de interceptare.

I.L.: Despre abuzul de interceptare s-a discutat mult şi degeaba. Dacă scoatem discuţia din sfera luptei politice - pentru că şi declaraţia domnului Săftoiu şi modul în care noi ne-am raportat la această problemă în anii trecuţi erau mai degrabă în sfera luptei politice - avem o şansă.

I.L.: Se discută foarte mult despre puterea lui Traian Băsescu. Credeţi că este atât de puternic, un dictator, aşa cum susţin unii politicieni? E o falsă discuţie. Traian Băsescu este puternic atâta timp cât are succes electoral. Puterea este un amestec de percepţie cu realitatea. Nu e nici mai puternic, nici mai puţin puternic decât percep- ţia pe care doreşte să o creeze şi pe care noi i-o creăm, inclusiv presa.

I.L.: Dar este atât de puternic pe cât se crede el însuşi? Nu. Este preşedintele României, are pârghii, ştie să le folosească. Este un jucător politic important, dar nu singurul.

M.M.: Scandalul „Oprea“ a fost urmarea mâinii lungi a lui Băsescu sau a unui scandal intern din PSD? A fost o deraiere nepermisă a domnului Oprea. S-a lăsat sau a crezut că este încurajat să facă acest gest. Nu vreau să facem un proces de intenţie nici preşedintelui, nici prim-ministrului. Dacă vine un ministru şi invocă girul partidului, vina aparţine în proporţie de 90% ministrului şi a păţit ceea ce trebuia să păţească. Consider capitolul închis, domnul Oprea e un studiu de caz, mai bine că s-a întâmplat la început de guvernare şi de coaliţie.

I.L.: Aţi vrut să transmiteţi un mesaj către PDL? A fost un mesaj pentru ai noştri, dar şi un semnal că suntem interesaţi într-o bună funcţionare a acestei coaliţii, în condiţii de respect reciproc.

I.L.: Scenariul lui Hrebenciuc, că Băsescu urmărea să distrugă partidul, a avut o influenţă în decizia referitoare la Oprea? Rolul domnului Hrebenciuc a fost redus, nu a cântărit prea mult.

I.L.: Scenariul este popular în rândul conducerii PSD. Am intrat în acest guvern, nu este o coaliţie obişnuită, a creat multe resentimente şi contrareacţii în opinia publică, chiar şi în presă. Au fost şi unii lideri importanţi din partid, pe care îi respect, care nu au fost de acord. Dar nu vreau să se creeze senzaţia că există un joc deliberat al PSD, un joc dublu, în care nişte lideri sprijină guvernarea şi alţi lideri au o partitură separată şi critică guvernarea. Dacă dăm senzaţia că acest guvern este provizoriu şi că nu are în mod real în spate o majoritate consistentă, facem o mare greşeală faţă de ţară.

M.M.: Multă lume întreabă: cât va ţine această coaliţie? Între trei şi opt ani.

CABINETUL BOC ŞI RECESIUNEA

„Câtă criză o fi, nu poţi lăsa oamenii să moară de foame“

M.M.: Ce veţi face când se va împărţi bugetul şi nu vor fi bani suficienţi? Veţi lăsa bani pentru infrastructură, pe care-i gestionează domnul Radu Berceanu, de la PDL, sau veţi cere salarii pentru profesori şi pensii corelate cu salariul mediu? Dacă ne apucăm să judecăm bugetul după culoarea politică a ministrului, am dat-o în bară definitiv.

M.M.: Asta se întâmplă. Trebuie să găsim un just echilibru. Un pachet de stimulare a economiei prin investiţii publice şi prin absorbţia de fonduri europene, dar fără să sacrificăm, de dragul stimulării economiei, dimensiunea socială. N-avem încă răspuns la creditarea economiei: băncile nu mai împrumută pe nimeni, avem probleme de cofinanţare a banilor europeni. Le-am spus şi premierului Boc, şi miniştrilor economici: măi, oameni buni, faptul că noi vom dori să creştem în continuare pensiile mici şi salariile mici nu reprezintă doar o măsură socială, ci şi un stimulent pentru consumul intern. Nu putem să lăsăm câteva milioane de români, care şi aşa nu au venituri mari, cu venituri şi mai puţine din cauza devalorizării leului. Greşim profund dacă judecăm acest guvern ca două guverne paralele: unul PSD, care se ocupă de probleme sociale, şi unul PDL, care se ocupă de economie. În momentul acela avem reţeta dezastrului. Noi am ales ministerele sociale pentru că vrem să fim credincioşi orientării noastre politice şi unor categorii sociale, dar asta nu înseamnă că PSD este atât de habotnic încât să nu înţeleagă că, dacă nu stimulăm economia, nu avem bani pentru social. Am semnat cu toţii, împreună cu preşedintele României în frunte, un pact pentru educaţie cu 6% din PIB. Ne putem permite acest procent? Nu ştiu. În mod normal trebuie să-ţi ţii cuvântul dat. Trebuie să ducem această discuţie şi în spaţiul public. Este greu de înţeles, psihologic vorbind, cum dintr-o creştere economică prelungită brusc ajungi în recesiune. Lipsa de dialog cu sindicatele, cu patronatele, cu străinătatea este o mare grşeală.

M.M.: Aţi acceptat cota unică de impozitare? Cu noduri, am acceptat-o, fiind importantă pentru PDL şi susţinută de mediul de afaceri. Nu ne atingem de cota unică, dar şi noi suntem fermi în apărarea punctului de pensie de 45% din salariul mediu pe economie. Este evident însă că nu putem să exagerăm, pentru că riscul de destabilizare economică este mare şi finanţele româneşti sunt sub presiune. Probabil că o soluţie va fi ca pensiile foarte mari să mai aştepte puţin. Şi eu cred că la fel se poate face şi la profesori. Aşa cum cred că o pensie minimă garantată la 350 de lei noi reprezintă un început de sprijin pentru un milion şi ceva de români din zona sărăciei. Câtă criză o fi, nu poţi lăsa oamenii să moară de foame.

I.L.: Va propune guvernul o lege de interzicere a cumulării salariului la stat cu pensia, PSD o va vota, având în vedere criticile din interiorul partidului? Aici nu-i vorba de criticile din interiorul partidului, ci de impactul real din societate. Cred că principiul interzicerii cumulării pensiilor mari cu salarii mari este bun şi trebuie menţinut.

M.M.: Vă veţi asuma răspunderea pe legea salarizării unice a bugetarilor? Mă opun excesului de asumări de răspundere şi de ordonanţe de urgenţă. Cred că această largă majoritate n-ar trebui să îndemne guvernul să considere parlamentul un yes-man. Nu ne costă nimic să avem o dezbatere accelerată.

PLEDOARIE PENTRU SCHIMBAREA LUI MORAR

„Este puţin ciudat că în alt an de campanie electorală îi găsim ceva lui Năstase“

M.M.: Parchetul a trimis în parlament cererea de începere a urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase. Cum veţi vota? Nu pot să ascund un sentiment de neplăcut în condiţiile în care un fost şef de partid, întâmplător de la PSD, este trimis în judecată pentru un aşa-zis trafic de influenţă cu scopul finanţării candidatului sau partidului respectiv, când ştiu că un preşedinte de partid nu are nimic de-a face cu finanţarea campaniei electorale. Oricare ar fi acest preşedinte de partid, eu, Năstase, Băsescu, Boc sau Tăriceanu. Respect instanţa de judecată, dar e puţin ciudat că la patru ani după campania precedentă, în alt an de campanie electorală, îi găsim ceva lui Năstase.

M.M.: Asta înseamnă că Daniel Morar acţionează politic? Nu vreau să acuz pe nimeni de rea intenţie, dar ştiu că niciodată un preşedinte de partid din România nu semnează pentru că nu are dreptul pe un act legat de finanţarea partidului.

M.M.: Morar e interimar. Trebuie sau nu să rămână şef la DNA? Primenirea celor cu funcţii importante e un lucru sănătos.

M.M.: Daniel Morar este lăudat de la Bruxelles. Mulţi sunt lăudaţi de la Bruxelles, şi Monica Macovei a fost, şi Vasile Puşcaş. Cred că perpetuarea aceloraşi procurori pentru o perioadă lungă de timp este nesănătoasă ca principiu. Am fost în 2003, când a fost creat PNA, în Spania ca să văd cum funcţionează modelul după care s-a inspirat. Acolo, principiul mobilităţii procurorilor este esenţial. Dincolo de cât de bun ar fi sau nu ar fi domnul Morar, n-am nimic cu dânsul, face treabă bună probabil, cred că ciclul de patru ani trebuie respectat pentru o funcţie de o astfel de importanţă şi care a mai şi intrat în dezbaterea politică. Nu mai găsim alt şef bun de DNA în România?

I.L.: Va cere PSD lui Cătălin Predoiu să caute o altă persoană? Aşa ar fi firesc. N-am nicio problemă ca domnul Morar să rămână până la raportul de ţară, ca să nu existe discontinuitate. Dar, în aşteptarea unui raport de ţară, să îi dai încă patru ani de mandat, mi se pare exagerat. Nu pentru că e vorba de dânsul, ci pentru sănătatea sistemului.

M.M.: Pe Codul Penal şi cel Civil sunteţi de acord cu asumarea răspunderii guvernamentale? Nu. Instinctul meu democratic îmi spune că, oricât de mare ar fi graba, e timp pentru o dezbatere în parlament. E sănătos şi pentru percepţia publică a acestei guvernă ri, e necesară o deferenţă faţă de parlament şi faţă de partenerii sociali, să nu dăm senzaţia că abuzăm de această majoritate.

CONGRES

„Găsirea celui mai bun candidat pentru preşedinţie este prioritatea PSD, după buna guvernare“

M.M.: Mai este valabilă propunerea lui Miron Mitrea de a organiza un Congres extraordinar? Avem două opţiuni. Facem un congres pentru statut, pentru confirmarea conducerii şi alegerea unui nou secretar general după demisia domnului Titus Corlăţean, despre care cred că are încă un viitor în politica românească, şi altul pentru desemnarea candidatului la preşedinţie. Sau le combinăm pe amândouă, în mai, iunie cel târziu, pentru că ai nevoie de un candidat care să intre în campanie.

I.L.: Ne aşteptăm la surprize? În legătură cu conducerea partidului lucrurile sunt calme şi stabile.

I.L.: Ce sentimente aveţi pentru Miron Mitrea, după afirmaţiile lui înregistrate în legătură cu beregata dv. Dezamăgire

M.M.: Adrian Năstase spune că nu vrea să fie iepuraşul PSD. Năstase rămâne un candidat redutabil pentru această funcţie. Nici nu vreau să facem ca democraţii americani, să prelungim la nesfârşit competiţia din partid pentru nominalizare. Găsirea celui mai bun candidat al PSD pentru preşedinţie, care să-l învingă pe Traian Băsescu, este prioritatea PSD, după buna guvernare a ţării.

I.L.: Sunteţi şi dv. pe lista de candidaţi. Mai sunt şi alţii.

M.M.: Oprescu? Vrea să candideze?

MODIFICAREA CONSTITUŢIEI

„Nu cred că Băsescu este obsedat de acumularea de mai multă putere“

I.L.: Aţi convenit cu PDL schimbarea sistemului electoral, respectiv introducerea sistemului majoritar? A existat o discuţie, nu am prins-o în protocol. Cred că România merge spre un sistem bipolar, cu două mari partide, PSD pe stânga, PDL pe dreapta, dar acest lucru va trebui să-l decidem de-abia după ce ne lămurim ce fel de republică vrem. Sunt adeptul unei noi Constituţii pentru o nouă republică. Riscul este însă ca propunerea făcută de Comisia constituţională să fie percepută ca una pentru o persoană într-un an electoral.

I.L.: Percepţia nu se va schimba niciodată. Nimic nu ne împiedică să facem această dezbatere anul viitor, după alegerile prezidenţiale, când se intră într-un nou ciclu de cinci ani. Nu cred că moare ţara de dragul schimbării Constituţiei, prioritatea este criza.

I.L.: Guvernul se ocupă de criză, iar parlamentul de reforma instituţională şi constituţională. Se poate face şi în paralel. Dar rămâne riscul ca propunerea şi poziţionarea preşedintelui să fie percepute ca electorale. Sunt convins că preşedintele doreşte o republică mai funcţională, nu cred că e obsedat de acumularea de mai multă putere.