Generalul român care a pus opinca pe Budapesta are statuie la Cluj

Generalul care a eliberat Budapesta acum 100 de ani, are începând de azi o statuie în Cluj Napoca, proiect realizat și finanțat de Camera de Comerț și Industrie a României.

Puțină lume știe, că exact acum 100 de ani, un regiment militar românesc, sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu a intrat în Budapesta, unde a reinstaurat ordinea socială, după ce guvenul comunist din Ungaria, condus de Bela Kun a instaurat teroarea și dezordinea. Trupele române au stat în Budapesta, pe data de 4 august 1919, și au stat până în luna noiembrie 1919, când s-au retras pe actuala graniță de vest a României.

Camera de Comerț și Industrie a României, prin președintele Mihai Daraban, s-a ocupat de acest proiect cu totul excepțional, de a reduce la lumină marile valori ale neamului românesc. Generalul de armată, Gheorghe Mărdărescu a fost comandantul trupelor militare românești trimise în Ardeal, după decembrie 1918 și strategul care a reușit să învingă trupele maghiare care doreau să recucerească Transilvania. Și mai puțină lume știe faptul că generalul Mărdărescu a întocmit planurile de luptă de la Oituz, Mărăști și Mărășești, din primul război mondial, lupte în care armata română a ieșit învingătoare.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României a declarat că a dorit să ridice această statuia, în memoria generalului Mărdărescu, doarece și înainte de 1989, dar și după, istoria a ocolit acest subiect glorios din istoria armatei române. ”Pe mine personal m-a obsedat opinca pusă pe Parlamentul din Budapesta. După cum știți este vorba despre izgonirea bolșevicilor din Ungaria. Tot ce era manual de istorie înainte de 1989, acest capitol era complet cenzurat. Din păcate, subiectul nu a fost revitalizat după Revoluție, când s-a discutat foarte puțin”.

Statuia de la Cluj a fost realizată după o fotografie a generalului Mărdărescu, din timpul ocupației Budapesta, de pe un pod din Budapesta. ”Noi am realizat o documentare istorică a personalității generalului Mărdărescu. Am adunat fotografii pe care le-am predat sculptorului Ministerului Apărării Naționale, colonelul Valentin Tănase, care a relizat statuia, din bronz. Pot să vă spun că proiectul a costat undeva la 100.000 de euro”, a mai spus Mihai Daraban.

La inaugurarea statuii generalului Mărdărescu de la Cluj au participat președintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop, ministrul Apărării, Gabriel Leș dar și șeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă.

Nepotul Generalului Mărdărescu prezent la Cluj

Discret, în public, un bărbat trecut de 60 de ani, plângea de emoție. Înalt și slab, bărbatul se recomandă Gheorghe Vladimir Mărdărescu, strănepot al generalului Mărdărescu. În prezent, profesor universitar, Vladimir Mărdărescu a venit la Cluj cu fotografia bunicului său, în uniforma de paradă a armatei române. ”Era un bărbat autoritar și clar. Nu iubea trădătorii de niciun fel. Era un militar pur sânge. Iubea țăranul și soldatul despre care spunea că au îndurat răutățile și greutățile istoriei”, spune profesorul Mărdărescu despre înaitașul său.

Înaintea luptei pe care regimentele românești, în frunte cu Regimentul 4 Vânători, au dat-o cu armatele lui Bela Kun, generalul Mărdărescu a mers în fața trupelor și i-a îmbărbătat. Profesorul Mărdărescu spune că mesajul a fost scris de general pe o foaie pe care a moștenit-o din tată în fiu. ”Dragi soldați. În pericol nu este România. În pericol este numele român și tot ce înseamnă românește. De aceea vă cer ca asemenea răzeșilor din vechime, încă o dată să puneți pieptului, agresorilor din fața voastră și să îi frângeți gâtul și trufia”, a mai spus profesorul Mărdărescu, care știe pe de rost acest îndemn.

A venit cu poza tatălui, ofițer care a luptat mulți ani sub comanda Generaluli Mărdărescu

Inaugurarea statuii generalului Mărdărescu, la înițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României, a stârnit un viu interes din partea clujenilor.

La un moment dat, de statuie s-a apropia un clujean, trecut bine de 75 de ani. Se numește Mărie Miron și are în mânoă o fotografie, care înfățișează un grup de ofițeri din Regimentul  4 Vânători, care a intrat primul în Budapesta. În fotografie se pot vedea generalul Mărdărescu, generalul Moșoiu dar și maiorul Ion Antonescu, care după 1940 a avut rangul de mareșal și conducător al Guvernului României. ”De la tata știu toate poveștile despre generalul Mărdărescu. Era un strateg militar de excepție. Soldații îl iubeau foarte tare, așa încât au ales ca de 4 august 1919, chiar de ziua generalului Mărdărescu, i-au dat onorul, în pas de defilare, pe bulevardul Andrasi Utca, din Budapesta”, spune clujeanul.

 

Tatăl lui Miron a luptat mai mulți ani sub comandat lui Mărdărescu. ”După unirea Transilvaniei cu România, prima unitate românească avansată, din Transilvania, a fost Regimentul 4 Vânători, care a fost cantonat la Turda, în data de 18 decembrie 1989, până când regimul comunist de la Budapesta, sub comanda lui Bela Kun a atacat Ardealul. Au fost mai multe lupte, marea majoritate date pe malurile Tisei. În cele din urmă, în data de 26 iulie 1919, ungurii au fost învinși. De la această dată, s-a stat în expectativă. Știu de la tata că un diplomat italian a insistat foarte mult ca românii să nu intre în Budapesta. În cele din urmă, la comanda maiorului Ion Antonescu, șeful operativ al Statului Major General al Armatei 1, s-a dat ordinul de a se intra în Budapesta”, a mai spus Mărie Miron.