Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind trecerea în rezervă a general-locotenentului cu trei stele Adrian Tonea din Ministerul Apărării Naţionale, care ocupa funcţia de locţiitor al şefului Statului Major al Apărării din anul 2015. Acesta a trecut efectiv în rezervă chiar în cursul zilei de ieri, 31 ianuarie.

Împuternicit să ocupe funţia eliberată de generalul Tonea va fi numit generalul-locotenent Laurian Anastasof, actual consilier al ministrului Gabriel Leş şi fost şef al Statului Major al Forţelor Aeriene. Surse din cadrul Armatei au precizat că trecerea în rezervă a generalului Tonea, cunoscut şi pentru faptul că a fost comandantul paradelor de 1 Decembrie, nu este chiar întâmplătoare. Mai precis, acesta ar fi refuzat să fie implicat în scandalul legat de conflictul dintre Administraţia Prezidenţială şi Guvern, în cazul conducerii SMAp.

 

Reacţia MAPN

Ministerul Apărării Naţionale va pune în aplicare hotărârea instanţei de judecată, de îndată ce aceasta va fi comunicată oficial. Cu privire la situaţia locţiitorului șefului SMAp, precizăm faptul că această funcţie este îndeplinită până astăzi, 31 ianuarie 2019 inclusiv, de către generalul-locotenent Adrian Tonea, iar începând cu data de 1 februarie 2019, prin ordin al ministrului apărării naţionale, a fost împuternicit pentru îndeplinirea atribuţiilor acestei funcţii generalul-locotenent Laurian Anastasof (foto) – precizează MApN.

Decizia care suspendă executarea decretului președintelui

Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1131/2018. Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1131/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţarea hotărârii se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

 

MApN a obţinut o primă victorie în faţa Președinției. Bătălia finală, pe 12 februarie

 

Unul din cele două procese prin care MApN a atacat decretul prezidențial de prelungire a generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Apărării continuă pe 12 februarie, după ce magistrații Curții de Apel București au dispus suspendarea actului. Decizia Secției de Contencios Administrativ nu este definitivă, dar are caracter executoriu, astfel încât generalul a fost suspendat din funcție.

MApN a deschis două procese pe rolul Curții de Apel București, având acelaşi obiect – „anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018” – așa cum au fost afișate cauzele la sala Secției de Contencios, pe data de 29 ianuarie.

Trebuie menționat că în Contencios, adică secția din instanță în care se rezolvă litigiile apărute între stat și persoane fizice sau juridice, o asemenea cauză are un parcurs clar: inițial se ia în discuție suspendarea actului administrativ în litigiu, apoi se dezbate anularea lui. În mod uzual, cele două dosare ar fi fost reunite într-o singură cauză.

În speța MApN contra Administrația Prezidențială, un dosar a fost repartizat pe completul condus de judecătorul Vasile Bîcu, iar altul la cel prezidat de magistratul Silviu Gabriel Barbu. În primul proces, avocatul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat conexarea celor două dosare, susţinând că cererile depuse de MApN sunt identice şi nu pot fi dezbătute separat. În replică, apărătorul MApN a susţinut că cererile sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din acelaşi act normativ. Instanţa a dat dreptate MApN şi a respins cererea de conexare.

Ulterior, consilierul care reprezenta MApN a anunţat că renunţă în primul dosar la capătul de cerere privind anularea decretului semnat de Iohannis, iar judecătorul Vasile Bîcu a rămas în pronunţare doar pe cererea de suspendare. Patru ore mai târziu, în al doilea proces, MApN a obținut amânarea dezbaterilor pentru 12 februarie. Avocatul Ministerului a admis de data aceasta că între cele două cereri există o legătură de cauzalitate.

Iohannis, despre corvete: MApN ar trebui să răspundă

Ministerul Apărării Naţionale este cel care ar putea oferi date despre progresul programului de dotare a Forţelor Navale cu cele patru corvete, consideră Klaus Iohannis.

„În CSAT am discutat în fiecare an cum adaptăm aceste programe strategice, suntem în grafic. De ce nu se progresează pe corvete este o întrebare la care, probabil, o să vă răspundă mai bine Ministerul Apărării. Din punctul meu de vedere, pentru CSAT lucrurile sunt clare – Guvernul, în speţă Ministerul Apărării, trebuie să livreze şi sper că această abordare se găseşte şi la Ministerul Apărării. Răspunsul concret la licitaţia cu corvetele o să îl primim când probabil ministerul primeşte răspunsul la acea sesizare pe care au făcut-o, având, zic ei, nişte elemente de incertitudine, dar în ansamblu noi ştim ce vrem. Avem la dispoziţie fondurile, fiindcă este un angajament al României, nu este un angajament doar al Guvernului sau doar al CSAT, şi vom duce aceste lucruri la bun sfârşit”, a precizat Iohannis, la Palatul Cotroceni, în conferinţa de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Iohannis a mai declarat ieri că România s-a angajat să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare şi că este dispusă să ducă la bun sfârşit programele de înzestrare a Armatei. În schimb, a mai precizat că România, neavând exerciţiul unor mari programe de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mişcă parţial mai greu.