Felul în care oamenii primesc şi consumă ştiri se modifică într-o lume bazată pe digital, arată designerul de web şi print Mario Garcia, considerat un „guru” al presei mondiale.
Vor fi din nou vremuri bune pentru ziare, odată ce revigorarea economică va readuce publicitatea pe pagini. Mario Garcia, autorul machetelor unor ziare celebre, autor a peste 10 cărţi din domeniul designului de web şi print şi un soi de „guru” al presei mondiale, este un optimist incurabil. Poate pentru că „desenează” publicaţii de aproximativ 30 de ani şi este îndrăgostit de munca sa, poate pentru că îşi ia în serios rolul de prezicător media. Într-o vreme când unii numără în ani - nu mai mult de zece - timpul rămas până la închinarea definitivă a presei scrise în faţa mediului virtual, Garcia vorbeşte despre tipăritură ca alternativă eternă la alte mijloace de informare: va exista mereu o categorie de oameni dornici să simtă în mână ziarul sau cartea. Pe de altă parte, va veni o vreme în care cei care aleg online-ul vor fi dispuşi să plătească pentru anumite informaţii accesate, mai arată expertul.
Asta având în vedere că informaţia trebuie tratată ca orice alt produs. Garcia susţine astăzi o prezentare la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, în cadrul celei de-a treia ediţii a Conferinţei Naţionale a Presei din România. Evenimentul organizat de Media Management Institute are ca scop găsirea de soluţii pentru problemele instituţiilor de presă, în contextul crizei mondiale. O chestiune de tranziţie. Evenimentul zilei: Cauzele pentru criza din media ţin de probleme economice sau de lipsa de soluţii pentru acest domeniu? Mario Garcia: Aş zice că ţin de o combinaţie între cele două. Publicitatea este la pământ, ca rezultat al crizei economice globale. Media trece printr-o schimbare istorică, legată de felul în care primim şi consumăm ştiri într-o lume bazată pe digital.
În cele mai multe cazuri, criza afectează calitatea produsului media: mai puţini jurnalişti, mai puţini bani pentru deplasări, în scopul realizării de articole... Standardele vor coborî tot mai mult. Credeţi că presa se va putea întoarce odată şi-odată la „vremurile bune”, care însemnau şi cheltuieli mai mari? Patronii din media ar putea vedea că afacerea merge acum, chiar şi cu mai puţini bani. Da, e o chestiune care ţine de tranziţie. Sunt însă optimist: cred că această criză îi va face pe liderii media să caute noi modele de afacere, că aceştia vor accepta şi investi mai mult în ştiri produse digital şi că vor găsi noi pieţe. Cred că ne aşteaptă vremuri bune, dar nu în următorul an. Va lua timp.
BIOGRAFIE
A colaborat cu peste 450 de organizaţii media
Se consideră în primul rând profesor. Şi-a început cariera ca profesor de jurnalism şi consultant pentru diferite publicaţii la colegiul în care s-a format, Miami- Dade. A devenit, în 1976, profesor de artă grafică la Syracuse University’s Newhouse School of Public Communications, iar între 1985 şi 1991 a predat la University of South Florida.
În acelaşi timp, a ţinut cursuri la universităţi din 14 ţări ale Europei şi Americii Latine. A fondat cursul de grafică şi design la Poynter Institute for Media Studies, la care este afiliat şi în prezent. A ţinut peste 150 de seminarii pentru American Press Institute. În cei peste 30 de ani de când lucrează în industria media, a colaborat cu peste 450 de organizaţii din domeniu: s-a ocupat de redesenarea unor publicaţii de primă mână, precum „The Wall Street Journal”, „Miami Herald”, „The Philadelphia Inquirer”, „Handelsblatt” sau „Die Zeit”. Este fondatorul Garcia Media şi se ocupă de supervizarea tuturor proiectelor. DOAR UN PRODUS
„Oamenii vor plăti pentru articolele on-line, dacă va fi nevoie”
Două ipoteze: ziarul on-line oferă informaţia, printul oferă analiza. Pot crede managerii din media într-un asemenea raţiona ment? Pot. Problema este găsirea soluţiilor de afaceri. Iar asta ţine de vânzarea pachetelor de reclamă pe mai multe platforme media. Asta e problema. În rest, cred că toată lumea înţelege că rolul ziarului tipărit este mai analitic, iar online- ul înseamnă mai mult breaking news şi interacţiune. Competiţia dintre bloguri şi produsul jurnalistic este tot mai discutată. Poate trece cititorul peste lipsa de credibilitate şi peste mai slaba selecţie a informaţiilor de pe bloguri, în dauna ziarelor on-line? Cititorii sunt inteligenţi, ştiu că jurnalismul standard e mai obiectiv, în timp ce blogurile - în funcţie de autorii citiţi - tind să fie mai orientate către opinie şi includ publicul ca participant la crearea conţinutului.
Dispariţia printului va muta poveştile pe on-line. Există riscul ca, într-o zi, informaţia să nu mai fie accesibilă nici on-line sau înlocuită cu informaţia de divertisment? Asta nu se va întâmpla niciodată. Să nu fim pesimişti. Lumea are nevoie de informaţie, noul public tânjeşte la ea, şi vor asta la un anumit moment, într-un anume loc. Noi, ca oameni care spun „poveşti”, n-am avut vreodată mijloace mai bune de comunicare. Asta e vestea bună. Democraţiile se îmbogăţesc prin dialog, iar blogurile - de exemplu - deschid acest dialog. Aşa că să nu fim pesimişti.
În cât timp va deveni ziarul tipărit un produs pentru nostalgici? Va exista întotdeauna un produs tipărit de un anume fel. Unii oameni vor opta pentru a citi doar în media digitală. Însă altora le va plăcea mereu să simtă în mână cartea sau ziarul.
Aţi spus că ziarele on-line ar trebui să ia în calcul introducerea unor secţiuni plătite. Ar fi o mişcare inteligentă, când internetul abundă de informaţii? Acesta este viitorul. Informaţia este un produs scos la vânzare. Oamenii vor plăti pentru acest produs, dacă va fi nevoie. Dar nu vor plăti pentru tot ce apare pe site-ul unui ziar. Vor fi selectivi, aşa cum facem acum cu muzica pe care o descărcăm de pe iTunes. Este un proces foarte personal de selecţie. Ştirile vor intra şi ele într-o asemenea categorie.
Jurnalismul cetăţenesc va ajuta Care dintre publicaţiile la înfăţişarea cărora aţi contribuit va supravieţui crizei economice şi care nu? Nu ţine de mine să spun asta. Cei mai mulţi clienţi de-ai mei, dacă nu toţi, sunt instituţii de presă cu editori inteligenţi, care studiază prezentul, proiectează totul în viitor şi caută să creeze produse cât mai bune. Sunt norocos să am un mare număr de clienţi care ştiu că adaptarea la schimbări este cheia şi acţionează în consecinţă. Eu îi ajut. Ne iubim cu toţii munca şi credem că prezentul este cea mai bună perioadă pentru a fi jurnalist sau „povestitor”.
În România, un ziar de sport încearcă să facă faţă crizei oferind spaţiu publicitar unui singur client într-o zi. Aşa că şi-a adaptat întregul lay-out al ziarului acestui scop. Ce credeţi despre această idee? N-am auzit de aşa ceva, dar dacă respectivului ziar îi merge, să-i dea înainte.
Va duce apariţia jurnalismului cetăţenesc la „moartea” informării clasice? Nu. Va ajuta informarea clasică. O va intensifica. Mai multă informaţie înseamnă un mai bun flux de idei, care va cere mai mulţi ziarişti buni pentru a o descifra.
Nu va duce asta la probleme precum publicarea informaţiilor neverificate sau la scăderea calităţii scriiturii de presă? Nu, dacă există editori buni.
Credeţi că un ziar poate fi redesenat frecvent pentru a ţine pasul cu standardele cititorilor? Nu afectează asta credibilitatea unei publicaţii? Designul unei publicaţii n-o salvează de la pieire. Conţinutul bun, bunele practici jurnalistice fac asta. Schimbările de design nu au nimic de-a face cu credibilitatea. Munca jurnaliştilor face asta.