Gândirea pozitivă te scoate din depresie: "Sunt bun! Sunt bun!"

Gândirea pozitivă te scoate din depresie: "Sunt bun! Sunt bun!"

A te gândi la lucruri plăcute poate vindeca în timp, spun psihologii. Femeile afectate de divorţ se tratează mergând la coafor sau la shopping. Tot terapie pozitivă se cheamă.

Într-o lume cuprinsă de depresie pe fondul crizei, psihoterapia pozitivă este tot mai vehiculată în societatea modernă. E o tehnică non-invazivă, nu presupune o medicamentaţie decât în situaţiile grave şi poate fi explicată simplu prin îndemnul de a privi latura bună a unui conflict interior.

Imaginile pozitive îţi redau încrederea

Depăşirea stării critice începe cu o vizită la psiholog. "Specialistul oferă un mediu echilibrat şi liniştit, în care pacientul îşi poate exprima gândurile negre care îl macină. Este esenţial să identifici miezul depresiei, cauza de unde pleacă pentru a vedea care este rezolvarea", spune psihanalistul Matei Georgescu.

El oferă un exemplu: când o persoană este în pragul depresiei din cauză că nu are serviciu, psihologia pozitivă începe cu îndemnul de a-şi repeta mereu în gând "sunt bun în domeniul meu, pot să-mi găsesc un nou loc de muncă, o să-mi pot rezolva singur problema".

Pacientul se poate imagina lucrând la un birou sau se poate gândi la compania la care a visat mereu să lucreze. În acest fel, îşi poate recăpăta starea de bine care a fost degradată din cauza necazurilor şi îşi regăseşte o nouă sursă de energie pentru a putea să ia viaţa de la capăt. Sunt cazuri în care unii oameni nu se mai plac pe sine, se simt incomod în propria piele şi îşi pierd respectul de sine. Dacă aceştia aplică psihoterapia pozitivă, lucrurile se pot îndrepta într-o mare măsură.

De cele mai multe ori, de aceste probleme suferă femeile care trec printr-un divorţ sau care au o căsnicie nefericită. Psihologul le poate determina să gândească într-o manieră pozitivă: "Sunt frumoasă, sunt o mamă bună şi o nevastă grijulie".

Impunerea unor imagini pozitive ajută persoana suferindă să-şi recapete confortul în propria piele. Ieşirea din rutină este folositoare. O vizită la coafor, o sesiune de shopping le ajută de obicei pe femei să depăşească diverse stări emotive.

În cazul unui divorţ în care este şi un copil la mijloc lucrurile stau diferit. Toate problemele părinţilor se răsfrâng asupra copilului şi este posibil ca acesta să se învinovăţească. Psihoterapia pozitivă îi poate sări în ajutor făcându-l să vadă mai clar situaţia. Copilul este ascultat în timp ce îşi destăinuie vina care, de cele mai multe ori, nu-i aparţine. Sunt momente în care psihologul poate substitui afecţiunea pe care părinţii nu i-o mai acordă o perioadă, din cauza tensiunilor din familie.

Avantajele şi dezavantajele pozitivismului

Tratarea depresiei este una durabilă. Pentru a reuşi performanţa unei gândiri bune este nevoie de ani de psihanaliză în care pacientul este nevoit să se prezinte cam de trei ori pe săptămână la psiholog. Georgescu spune că, în timp, încep să se vadă lucruri schimbate în bine.

"Pacientul vorbeşte şi gândeşte altfel şi este mai optimist în ceea ce priveşte orice situaţie critică." Care sunt însă avantajele şi dezavantajele psihoterapiei pozitive? "Dacă reuşeşti să ajungi la performanţa de a gândi în acest fel ai numai beneficii", afirmă psihanalistul Georgescu.

Pe lângă creşterea imunităţii şi a rezistenţei la stres, pozitivismul aduce şi oportunităţile de reuşită şi de înfrângere a prejudecăţilor şi a temerilor. Cel mai mare dezavantaj constă însă în faptul că nu tot timpul eşti stăpânul propriilor gânduri.

"Sunt momente în care nu-ţi poţi impune numai imagini pozitive. Atunci urmează un moment de panică şi de pierdere a controlului. Ai nevoie de foarte mult timp până reuşeşti în totalitate să fii un om pozitiv", afirmă Matei Georgescu.

TREI PAŞI

Imaginea unei persoane dragi te scoate la liman

Psihoterapia pozitivă este aplicată şi promovată în 60 de ţări, însă în România este de-abia în stadiu incipient.

"Asigurările medicale nu acoperă costurile acestor şedinţe, spre deosebire de cele din Germania care plătesc două şedinţe de psihanaliză pe an. Românii încă au o mentalitate închisă în ceea ce priveşte vizita la psiholog. Le este frică şi ruşine să vină crezând că dacă fac aceste şedinţe lumea îi priveşte ca pe nişte persoane cu probleme mintale“, spune Matei Georgescu.

El recomandă trei paşi în psihologia pozitivă: "Aminteşte-ţi imaginea unei persoane dragi, încurajează-te spunându-ţi că poţi, practică activităţi care te înveselesc". Depresia afectează 121 de milioane de oameni la nivel mondial.

Ne puteți urmări și pe Google News