Liderii G20 pun la cale astăzi, la Washington, strategia globală de salvare a economiei.
Liderii din UE şi Rusia au anunţat ieri, la Nisa, că împărtăşesc o viziune asemănătoare privind reformarea sistemului financiar mondial, în perspectiva Summitului G20, şi au lăsat în plan secund neînţelegerile pe tema georgiană şi a scutului antirachetă. În vreme ce preşedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat că propunerile ruse sunt de „bună calitate“, omologul rus Dmitri Medvedev a apreciat chiar că Moscova şi UE vor prezenta la Washington poziţii aproape identice. Cei doi au fost de acord ca summitul de azi să fie urmat de o altă reuniune, în februarie, după instalarea lui Barack Obama la Casa Albă.
În paralel, Sarkozy s-a declarat „îngrijorat“ de ameninţarea Moscovei privind instalarea de rachete în enclava Kaliningrad, drept răspuns la scutul american antirachetă din Europa. Sarkozy a anunţat în acest sens organizarea unei reuniuni în 2009, cu scopul de a stabili arhitectura de securitate a Europei. „Până atunci, nu mai vorbiţi despre instalarea unui scut antirachetă, care nu ajută securitatea, dar complică lucrurile“, a solicitat liderul francez, într-o critică la adresa planului SUA.
Subiectul „Georgia“, discutat spre sfârşitul reuniunii, le-a oferit liderilor europeni ocazia de a-i cere încă o dată Moscovei retragerea completă a trupelor din fosta republică sovietică. SUMMIT ISTORIC
Punct de plecare pentru soluţii viitoare
Liderii G20, grupul care reuneşte statele dezvoltate şi economiile emergente, vor participa astăzi, la Washington, la un summit istoric, menit să identifice soluţii pentru cea mai gravă criză financiară globală din ultimii 80 de ani, relatează Reuters. Reuniunea, organizată la iniţiativa pre- şedintelui american în exerciţiu, George W. Bush, este prima organizată la nivel de şefi de stat şi de guvern de la crearea grupului şi are loc într-un moment de agravare a crizei mondiale, după ce tot mai multe state industrializate au anunţat că au intrat sau sunt în pragul recesiunii economice.
G20, care se reuneşte anual la nivelul miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor, reprezintă 85 la sută din economia mondială şi două treimi din populaţia globală. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială sunt, de asemenea, reprezentate la reuniunea de azi. Planuri de reformă
În pofida mizei uriaşe pe care o are summitul, liderii mondiali minimalizează efectele imediate ale reuniunii. „Acesta va trebui văzut doar ca un punct de plecare“, a declarat preşedintele mexican Felipe Calderon. „Aceste discuţii vor fi foarte dificile“, a precizat, la rândul său, cancelarul german Angela Merkel, subliniind necesitatea identificării urgente a unei soluţii comune, într-un moment în care economia Germaniei a intrat în recesiune. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a avertizat ieri că opinia publică nu trebuie să se aştepte „la un miracol imediat“ în urma acestui summit, ci mai degrabă la „debutul unui proces“.
Liderii celor 20 de state participante vor încerca să „răspundă crizei actuale şi să pună bazele unor reforme menite să împiedice repetarea unei astfel de situaţii în viitor“, a declarat ieri preşedintele american în exerciţiu, potrivit AFP.
SUA se pronunţă în favoarea reformării FMI şi a Băncii Mondiale, pentru a spori rolul statelor emergente, dar se opun categoric instituirii unei autorităţi internaţionale de reglementare în sectorul financiar.
Bush a respins în egală măsură măsurile de intervenţie exagerate ale statului pe piaţa financiară şi a respins ferm acuzaţiile potrivit cărora Washingtonul se află la originea crizei. Francezii sunt sceptici
De cealaltă parte, europenii, în special francezii, sunt conştienţi că summitul de azi nu reprezintă decât un punct de plecare şi că nu se va materializa într-un al doilea „Bretton Woods“, acordurile care au dat naştere, în 1944, la actuala arhitectură financiară. (Paul Ciocoiu)
POZIŢIE
România vrea transparenţă
Preşedintele român Traian Băsescu a declarat, pe 7 noiembrie, înaintea reuniunii informale a Consiliului European, că reconfigurarea sistemului financiar internaţional trebuie să aibă la bază o serie de principii, printre care responsabilitatea, transparenţa şi necesitatea instituirii unui sistem de reglementare şi supraveghere în acest sector.